Consumatorii din generația Z sunt cei mai predispuși să-și dorească să elimine ceva de pe conturile de socializare, din 2021, (86%), comparativ cu doar 75% dintre cei cu vârsta peste 35 de ani. O majoritate covârșitoare dintre europeni spune că și-ar dori să poată șterge definitiv ceva ce au postat la un moment dat pe rețelele sociale.
Kaspersky a prezentat rezultatele unui sondaj european care investighează nivelurile de conștientizare și atitudinile consumatorilor față de confidențialitatea online și amprenta datelor.
Sondajul identifică modul în care percepțiile privind confidențialitatea online diferă în funcție de țară și generație, generația Z fiind mai neglijentă când vine vorba de controlul pe care îl are asupra datelor, dat fiind că mulți reprezentanți ai săi și-ar dori să poată șterge definitiv ceva postat pe rețelele sociale.
Rezultatele arată o problemă răspândită în toate țările – majoritatea respondenților nu sunt conștienți sau sunt nesiguri de controlul pe care îl au asupra prezenței lor digitale sau nu sunt informați despre ce ar putea face dacă ar dori să-și gestioneze persona online.
Studiul a chestionat peste 8.500 de utilizatori de internet cu vârste începând de la 16 ani, din 11 țări, și a identificat neînțelegeri larg răspândite în rândul respondenților, cu privire la nivelul perceput de control pe care îl au asupra identității lor online, un număr semnificativ dintre aceștia considerând în mod eronat că, atunci când vine vorba de conturile și postările din rețelele sociale, acestea pot fi șterse definitiv.
Postările pe care le „apreciem” pe rețelele sociale pot avea un efect profund asupra modului în care ne percep ceilalți. Consumatorii din Europa înțeleg faptul că acțiunile online pot avea consecințe și au raportat că anumite subiecte sunt mai riscante și mai conflictuale decât altele, putând avea un impact potențial asupra percepțiilor și chiar a perspectivelor de angajare.
Postările considerate derogatorii față de persoanele cu dizabilități sunt potențial cele mai dăunătoare perspectivelor de angajare sau relațiilor cuiva, potrivit a 38% dintre consumatori. De asemenea, aproximativ 1 din 3 (34%) respondenți au declarat că partajarea postărilor de vaccinare anti-Covid sau utilizarea limbajului anti-trans (32%) ar putea afecta șansele de carieră.
Aproape jumătate dintre directori au recunoscut că au studiat profilurile online ale colegilor atunci când aceștia s-au alăturat companiei și au găsit lucruri pe baza cărora i-au judecat, în timp ce peste 40% dintre respondenți au spus că și ei cunosc pe cineva a cărui slujbă sau carieră a fost afectată negativ din cauza unei postări vechi pe social media. În ciuda acestui fapt, aproape o treime dintre oameni nu și-au revizuit sau șters niciodată vechile postări de pe rețelele sociale.
Percepția formată prin intermediul prezenței online este o problemă pentru mulți oameni. În total, 42% dintre consumatori susțin că profilurile lor de social media nu îi reprezintă în mod autentic. Încă 48% afirmă că alții și-ar putea forma o impresie greșită despre ei din istoricul căutărilor pe internet.
În mod îngrijorător, majoritatea (81%) tinerilor de 16-21 de ani cred în mod eronat că au control complet pentru a șterge definitiv ceva din prezența lor online.
Milioane de oameni care decedează lasă în urmă profiluri de rețele sociale și un anumit istoric de căutare pe internet. Mulți, desigur, nu au șansa de a-și revizui mai întâi amprenta digitală. Acest sondaj a identificat o lipsă de conștientizare îngrijorătoare, aproape o treime (30%) dintre consumatori nu s-au gândit la ce va însemna amprenta lor digitală odată ce vor muri, aproape o cincime (19%) presupunând în mod eronat că toate conturile lor de pe rețelele sociale vor fi șterse automat și definitiv.
Rezultatele au constatat, de asemenea, că 37% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să acceseze profilul de pe o rețea socială al unui părinte decedat dacă acesta le-ar lăsa detaliile de conectare în testament. Cu toate acestea, nu la fel au stat lucrurile când respondenții au fost întrebați dacă ei înșiși ar lăsa aceste detalii într-un asemenea document. Un procent la fel de ridicat s-a simțit inconfortabil la gândul că și-ar putea lăsa detaliile de conectare la rețelele sociale în testament.
„Datele ne urmăresc oriunde mergem, devin o parte din noi înșine și rămân cu noi de-a lungul vieții. Adesea, ce spunem azi, nu va mai fi valabil și mâine. Trebuie să înțelegem mai bine impactul în timp al datelor împărtășite și modul în care acestea ne pot schimba viața chiar de a doua zi. Cel mai important, trebuie să recunoaștem dacă și în ce măsură ne putem șterge definitiv vechea identitate digitală care nu ne mai reflectă valorile. Prin intermediul serviciului nostru Kaspersky Security Cloud, utilizatorii pot vedea unde se află datele lor și cum le pot proteja pentru a construi o lume mai sigură.”
spune David Emm,Principal Security Researcher, Global Research & Analysis Team la Kaspersky
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la gestionarea confidențialității datelor și a „dreptului la uitare” este esențială, deoarece constatările arată un decalaj tot mai mare între controlul perceput al oamenilor asupra prezenței lor online și realitate. Deținerea controlului asupra datelor lor devine esențială pentru consumatori și asigurarea faptului că aceștia au o înțelegere clară a amprentei lor digitale este esențială pentru protejarea lumii în viitor.
Raportul complet este disponibil aici.
