Albania a rupt legăturile diplomatice cu Iranul și a ordonat personalului ambasadei iraniene să plece, acuzând-o că a orchestrat un atac cibernetic major.
Prim-ministrul Edi Rama a declarat că o anchetă a găsit „dovezi incontestabile” că Iranul „a angajat patru grupuri pentru a porni atacul asupra Albaniei” pe 15 iulie. Hackerii au încercat să paralizeze serviciile publice, să șteargă și să fure date guvernamentale și să incite haosul, a adăugat el.
Ca răspuns, Iranul a respins afirmațiile lui Rama drept „fără temei”.
Ministerul său de Externe a condamnat decizia de a-i expulza diplomații ca fiind „anti-iranieni” și a sugerat într-o declarație că „terți” ar fi putut fi implicați în formularea acuzațiilor, a informat agenția de presă de stat a Iranului.
Liderul Albaniei a descris decizia ca fiind „extremă”, dar a spus că ne-a fost „în întregime impusă”.
Statele Unite au declarat că au condamnat ferm atacul cibernetic asupra unui aliat NATO și au promis că vor trage Iranul la răspundere pentru acțiunile care amenință securitatea Albaniei. Relațiile dintre Tirana și Teheran au fost tensionate de când Albania a oferit azil miilor de dizidenți iranieni.
Prim-ministrul Edi Rama a spus într-o declarație televizată că obiectivul grupurilor de hacking a fost „distrugerea infrastructurii digitale a guvernului Republicii Albania, precum și furtul de date și comunicații electronice ale sistemelor guvernamentale”. El a adăugat: „Atacul menționat și-a eșuat scopul… toate sistemele au revenit pe deplin operaționale și nu a existat o ștergere ireversibilă a datelor”.
Premierul a spus că decizia guvernului albanez de a rupe relațiile diplomatice cu Iranul este „proporțională cu gravitatea și pericolul reprezentat de atacul cibernetic”.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, Adrienne Watson, a declarat că experții americani au ajuns, de asemenea, la concluzia că Iranul „a efectuat acest atac cibernetic imprudent și iresponsabil” și că este „responsabil pentru operațiunile ulterioare de hack și scurgere de informații”.
Comportamentul Iranului, a avertizat SUA , „nu ține cont de normele de comportament responsabil al statului pe timp de pace în spațiul cibernetic”.
La începutul acestei luni, firma americană de securitate cibernetică Mandiant a declarat că a concluzionat „cu o încredere moderată” că „unul sau mai mulți actori care au acționat în sprijinul obiectivelor iraniene” au fost implicați în atac. Mandiant a menționat că atacul a avut loc cu câteva zile înainte de începerea unei conferințe în orașul albanez Manez, afiliat grupului de opoziție iranian în exil Mujahideen-e-Khalq (MEK). Evenimentul a fost ulterior amânat în urma avertismentelor de amenințări „teroriste”.
Firma a citat, de asemenea, un videoclip care prezintă permisele de ședere albaneze ale pretinșilor membri MEK, care a fost postat pe canalul Telegram folosit de un grup numit „HomeLand Justice” pentru a revendica atacul cibernetic.
Se crede că un eșantion de ransomware include și textul: „De ce ar trebui să ne cheltuim taxele în beneficiul teroriștilor DURRES?” Manez este un oraș din districtul Durres și este locația unei tabere în care aproximativ 3.000 de membri MEK au fost autorizați să locuiască din 2013, la cererea SUA și a Națiunilor Unite.