Comisia Europeană a anunțat miercuri că renunță la trei propuneri legislative privind brevetele esențiale standard (SEP), responsabilitatea în domeniul inteligenței artificiale (AI) și confidențialitatea consumatorilor pe aplicațiile de mesagerie. Decizia vine în urma opoziției puternice din partea industriei și a companiilor Big Tech, dar și a lipsei unei perspective realiste de aprobare din partea legislatorilor europeni și a statelor membre.
Reglementarea brevetelor tehnologice – un subiect controversat
Una dintre propunerile abandonate viza reglementarea brevetelor esențiale standard (SEP), utilizate în echipamente de telecomunicații, telefoane mobile, computere, automobile conectate și dispozitive inteligente. Această propunere fusese înaintată acum doi ani cu scopul de a reduce litigiile costisitoare și îndelungate dintre deținătorii de brevete și utilizatorii acestora.
Decizia Comisiei a fost salutată de companii precum Nokia, Ericsson și Siemens, care au fost critice față de inițiativa legislativă. Nokia a declarat că reglementarea ar fi avut un „impact negativ asupra ecosistemului global de inovație”, descurajând investițiile companiilor europene în cercetare și dezvoltare (R&D).
Pe de altă parte, grupul de lobby Fair Standards Alliance, care include BMW, Tesla, Google și Amazon, a criticat puternic decizia Comisiei. Potrivit acestora, retragerea propunerii „transmite un semnal dezastruos pentru afacerile inovatoare care se bazează pe un sistem de licențiere a brevetelor SEP echitabil și previzibil”.
Comisia Europeană a precizat că va evalua posibilitatea unei noi propuneri pe acest subiect în viitor.
Directiva privind responsabilitatea AI – o măsură abandonată temporar
A doua propunere eliminată, cunoscută sub numele de Directiva privind responsabilitatea AI, fusese introdusă în 2022 și ar fi permis consumatorilor să dea în judecată furnizorii, dezvoltatorii și utilizatorii de inteligență artificială pentru daune cauzate de erori sau omisiuni.
Comisia a declarat că va analiza dacă este necesară o nouă propunere, însă experții consideră că decizia nu reflectă o schimbare de direcție în politica europeană privind reglementarea AI.
„Avem deja în vigoare legi revoluționare în Europa pentru guvernarea AI, iar impactul acestora încă urmează să fie evaluat”, a afirmat Rod Freeman, expert în reglementarea produselor la firma de avocatură Cooley.
Regulamentul ePrivacy – un eșec al negocierilor
A treia măsură retrasă de Comisie era o propunere care ar fi impus aplicațiilor de mesagerie, precum WhatsApp (Meta) și Skype (Microsoft), aceleași reguli stricte de protecție a confidențialității utilizatorilor ca și operatorilor de telecomunicații.
Propunerea, cunoscută sub numele de Regulamentul ePrivacy, fusese înaintată în 2017, dar negocierile au fost blocate încă din 2020 din cauza neînțelegerilor dintre statele membre. Principalele puncte de dispută au fost:
- Reglementarea cookie-urilor utilizate pentru urmărirea activităților online ale utilizatorilor
- Normele privind detectarea și eliminarea conținutului legat de abuzuri asupra copiilor
Comisia Europeană a concluzionat că nu există șanse de a ajunge la un consens, iar propunerea a devenit „depășită” în contextul noilor reglementări privind protecția datelor și siguranța online.
Decizia Comisiei Europene reflectă dificultățile în găsirea unui echilibru între protecția inovatorilor și drepturile consumatorilor, într-un climat marcat de presiuni din partea industriei și Big Tech. Deși anumite reglementări pot fi reluate în viitor, această retragere subliniază complexitatea adoptării unor norme eficiente și echitabile într-un ecosistem tehnologic în continuă schimbare.
