Contrar tendinței ultimilor ani, OpenInfra Summit Europe 2025 (École Polytechnique, Paris) nu a avut AI-ul în centrul discuțiilor. „Ați observat ce n-am menționat în keynote? N-am vorbit deloc despre AI,” a punctat Thierry Carrez, general manager al OpenInfra Foundation. Tema omniprezentă a fost alta: suveranitatea digitală — capacitatea statelor, organizațiilor și chiar a indivizilor de a-și controla infrastructura, tehnologiile, datele și procesele online, fără dependențe excesive de giganți sau jurisdicții externe.
- De la izolare la reziliență: lecția OpenInfra
- OVHcloud: suveranitate din design, nu din retorică
- Migrarea de la Microsoft și efectul „Broadcom–VMware”
- Studii de caz: NUBO și cloudurile suverane
- De ce contează acum
- Cum arată itinerariul practic către suveranitate
- Concluzie: suveranitatea digitală a ajuns „mainstream” în UE
De la izolare la reziliență: lecția OpenInfra
Carrez a rezumat mutația de fond din Europa: vechile alianțe și regulile comerțului global au devenit fluide, iar răspunsul european e reziliența, nu izolarea. Open source-ul e liantul: „Infrastructura deschisă permite controlul aplicațiilor și datelor, menținând interoperabilitatea și securitatea, și colaborând strâns cu AI, containere și TEE (Trusted Execution Environments).”
Mesajul e pragmatic: poți fi suveran fără să te rupi. Iar pentru asta, infrastructura deschisă (OpenStack, Kubernetes, Linux, ecosistemul Cloud Native) devine standardul implicit.
OVHcloud: suveranitate din design, nu din retorică
Tema rezilienței a fost întărită de Octave Klaba (fondator OVHcloud). Marcat de copilăria din Polonia comunistă, Klaba vorbește despre o „paranoie sănătoasă” față de centralizare. Consecințele sunt concrete: hardware propriu, separații juridice și fiscale între subsidiare, jurisdicție locală. OVHcloud livrează servicii cu izolare legală profundă, cerută de mulți clienți enterprise și instituționali.
Migrarea de la Microsoft și efectul „Broadcom–VMware”
Dincolo de principii, schimbarea se vede în decizii:
- Schleswig-Holstein (Germania) a renunțat la Exchange și Outlook pentru soluții open-source.
- Armata austriacă, instituții din Danemarca și Primăria Lyon au făcut pași similari.
- Comisia Europeană a numit-o pe Henna Virkkunen vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație (2024).
Pe teren, două impulsuri au accelerat mișcarea:
- Scumpirile Microsoft 365;
- Achiziția VMware de către Broadcom și majorările masive de preț.
Rezultatul? Creșterea adopției de LibreOffice/Collabora Online și migrația workload-urilor VMware către OpenStack/Kubernetes.
Studii de caz: NUBO și cloudurile suverane
- Ministerul Economiei și Finanțelor din Franța a finalizat NUBO, un cloud privat pentru date și servicii sensibile, construit pe OpenStack; urmează o etapă Kubernetes și o distribuție suverană.
- Deutsche Telekom – Open Telekom Cloud, OVH, STACKIT, VanillaCore: platforme comerciale europene care oferă cloud suveran pe OpenStack, pentru companii și administrații.
- Alte companii open-source europene, precum SUSE și Nextcloud, propun pachete de suveranitate digitală cu instrumente mature.
În cuvintele lui Mike McDonough (Catchengo): „Nimeni nu te poate închide; nimeni nu ți-o poate lua. Dacă cineva face un fork, continui să adopți oriunde în lume.” Este esența avantajului licențelor libere: portabilitate, auditabilitate, independență.
De ce contează acum
Conversațiile din culise au arătat că nu e doar politică. Încrederea în marii furnizori s-a erodat din motive comerciale și operaționale, iar riscul de lock-in devine inacceptabil pentru guverne și corporații cu date critice. Pe acest fundal, open-source-ul nu e „alternativa ieftină”, ci opțiunea strategică:
- Control pe termen lung (cod auditat, standarde deschise);
- Interoperabilitate (OpenStack, Kubernetes, OpenXR, OCI, CNCF stack);
- Portabilitate multi-cloud/hybrid;
- Costuri predictibile și evitarea dependențelor.
Cum arată itinerariul practic către suveranitate
- Inventarierea aplicațiilor și datelor: clasificați criticitatea și cerințele de jurisdicție.
- Standardizare pe straturi deschise: OpenStack pentru IaaS, Kubernetes pentru orchestrare, Keycloak/Vault pentru identitate și secrete, S3-compatible pentru obiecte.
- Automatizare declarativă: Terraform/Ansible, GitOps (Argo CD, Flux).
- Interoperabilitate by default: API-uri deschise, formate portabile, SBOM-uri (CycloneDX/SPDX) pentru supply chain.
- Observabilitate și securitate „shift-left”: Prometheus, OpenTelemetry, Falco, Kyverno; TEE și confidential computing unde e necesar.
- Procurement inteligent: clauze anti-lock-in, exit plan, costuri de migrare cuantificate, suport comercial local pentru componente open-source.
- People & skills: programe de upskilling și participare în comunități (mentenanță, bug-fixing upstream, contribuții la standarde).
Concluzie: suveranitatea digitală a ajuns „mainstream” în UE
„Este extrem de top of mind în UE acum; e ceea ce toată lumea face,” a concluzionat Carrez. Pe măsură ce guvernele și întreprinderile își aduc înapoi datele de la hyperscaleri, cererea de capacitate privată și talent local urcă. Iar răspunsul tehnic viabil — unul care îmbină autonomie cu colaborare globală — este open source-ul. Pentru că, așa cum s-a repetat pe scena de la Paris, „ce ne face rezilienți este comunitatea open-source.”
