Cetățenii români sunt conștienți de existența fenomenului fake news și privesc cu precauție atât informațiile din presă sau de pe rețelele de socializare, cât și pe cele primite de la autorități, arată un studiu recent, reprezentativ urban, realizat de către iSense Solutions în luna iulie a anului 2020.
Majoritatea covârșitoare a cetățenilor români din mediul urban (98%) au auzit de termenul fake news, iar 75% consideră că știrile false din presă sau din social media constituie o problemă foarte mare în societatea românească.
Platforma de social media Facebook este principalul responsabil, în opinia consumatorilor din mediul urban, pentru distribuția de “fake news” (74% consideră că pe Facebook se propagă multe știri false), dar privesc cu circumspecție și alte surse de informare precum televiziunile (48%), sau presa scrisă (38%).
Față de anul 2016, Facebook a rămas la același nivel de credibilitate în ceea ce privește fake news, însă atât televiziunile, cât și presa scrisă au căpătat mai multă credibilitate în ochii consumatorilor. Acum 4 ani, 59% dintre românii din mediul urban considerau că cele mai multe știri false se dau la TV, iar 61% că cele mai multe știri false se găsesc în presa scrisă.
La polul opus, radioul și website-urile de știri străine sunt considerate ca având o proporție mai mică de fake news (ambele cu 24%).Deși consumatorii consideră că Facebook contribuie în bună măsură la distribuirea de fake news, populara platformă de socializare este a doua cea mai utilizată sursă de informare, după televiziuni. 64% dintre românii din mediul urban folosesc Facebook ca sursă de informare (față de 89% în 2016), în timp ce 77% se informează de la TV (față de 90% în 2016), însă gradul de încredere în informațiile de pe Facebook este mult mai mic decât în televiziuni.
Pentru a contracara impactul răspândirii știrilor false din presă și de pe rețelele de socializare, majoritatea românilor din mediul urban (74%) afirmă că se informează din mai multe surse, chiar dacă nu se potrivesc cu opinia lor despre un anumit subiect, iar aproape jumătate (45%) declară că verifică dacă o știre este falsă sau nu. Procentul este similar cu cel 2016, când tot jumătate dintre românii din mediul urban afirmau că verifică dacă o știre este falsă sau nu.
Fie că verifică sau nu știrile pe care le citesc, românii manifestă un grad scăzut de încredere în știri. În contextul epidemiei de coronavirus, acest lucru este vizibil și în atitudinea față de informațiile comunicate de autoritățile publice. Astfel, 71% consideră că informațiile de la autorități prezintă doar parțial realitatea. De asemenea, 92% dintre români cred în existența virusului, însă doar 62% declară că s-ar vaccina împotriva COVID-19 dacă un vaccin ar fi disponibil în viitorul apropiat.
“La fel cum în sistemele anglo-saxone curțile cu juri dau de cele mai multe ori verdicte corecte în ciuda faptului că sunt compuse din oameni fără pregătire juridică, simțul comun al populației discerne cu relativă ușurință între o știre falsă și realitate. Consumatorii sunt mult mai inteligenți decât le acordăm credit și aplică filtre multiple înainte de a digera o informație. Pe de altă parte, democratizarea informației vine la pachet cu deprofesionalizarea, iar instanțele de autoritate își pierd din credibilitate, astfel că povara verificării cade în sarcina individului, individ care de multe ori nu este suficient echipat pentru a face față fluxului uriaș de informații. În aceste condiții, etica în comunicare este mai necesară ca niciodată, chiar și pentru simplul fapt că oamenii vor sancționa derapajele mult mai repede decât ne-am aștepta”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions.
Datele prezentate mai sus au fost culese în perioada 20-24 iulie 2020 și fac parte din studiul omnibus săptămânal, realizat de iSense Solutions pe un eșantion de 500 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populația 18-65 ani cu acces la internet, grad de eroare +/-4%.
