Proporţia de spam din traficul de mesaje e-mail continuă să scadă – în ultimii trei ani, cota de mesaje nesolicitate a scăzut cu 10,7%. Astfel, se pare că agenţii de publicitate se orientează tot mai mult către alte tipuri de publicitate online legitimă, care sunt acum disponibile şi care au o rată de răspuns mai mare la costuri mai mici decât spam-ul.
Asia este responsabilă pentru 55,5% din cantitatea de spam la nivel mondial în 2013 (o creştere de 5,3 puncte procentuale faţă de 2012), urmată de America de Nord cu 19% (+ 3,2 puncte). Cota Europei de Est aproape s-a dublat faţă de anul precedent, plasând regiunea pe locul al treilea în clasament, cu 13,3%. Europa de Vest rămâne pe locul al patrulea, în ciuda unei scăderi de 2,4 puncte procentuale faţă de anul anterior, în timp ce America Latină ocupă locul al cincilea în clasament, scăzând la o treime faţă de procentul din 2012.
România este responsabilă pentru 1,32% din spamul din toată lumea. Principalele surse au fost China, cu 23% şi SUA, cu 18%
Mesajele spam cu caracter promoţional comercial sunt înlocuite treptat cu cele ale infractorilor cibernetici, cum ar fi mesajele de tip spam care promovează produse ilegale sau pornografie.
De obicei, experţii în securitate IT recomandă utilizatorilor să îşi actualizeze periodic soluţiile antivirus, iar infractorii cibernetici au încercat să profite de acest lucru în 2013. În e-mailuri care par să fie trimise de către furnizori antivirus bine-cunoscuţi, ceştia le cereau utilizatorilor să îşi actualizeze sistemele cât mai curând, cu ajutorul fişierului ataşat. Însă, ataşamentul conţinea un troian din familia ZeuS/Zbot, creat pentru a fura date importante ale utilizatorului, în special informaţii financiare.
Însă, în prezent, atacurile de tip phishing fac trecerea de la conturile bancare la reţele sociale şi la e-mail. Această situaţie poate fi explicată parţial prin faptul că, în prezent, e-mailurile oferă, de multe ori, acces la o mulţime de informaţii, inclusiv conturi pe reţelele sociale, serviciile de mesagerie instantă, sistemele de stocare în cloud şi, uneori, chiar şi datele cardului de credit,”
