După ce Meta a anunțat că renunță la verificarea informațiilor pe platformele sale, Google a adoptat o poziție similară, refuzând să se alăture Codului de bune practici privind dezinformarea al Uniunii Europene. Această decizie marchează un moment semnificativ în relația dintre giganții tehnologici și reglementările globale, pe fondul unor posibile influențe politice din Statele Unite.
Poziția Google privind verificarea informațiilor
Spre deosebire de Meta, Google nu a integrat în trecut verificarea informațiilor în produsele sale principale, precum Search sau YouTube. Decizia actuală nu implică retragerea unor politici existente, ci semnalează refuzul de a extinde eforturile de moderare a conținutului.
Într-o scrisoare adresată lui Renate Nikolay, responsabilă cu tehnologia și conținutul digital din cadrul Comisiei Europene, Kent Walker, președintele pentru afaceri globale al Google, a confirmat retragerea companiei din codul de bune practici. Potrivit scrisorii, obținută de Axios, Google a precizat că va „renunța la toate angajamentele privind fact-checking-ul din Cod înainte ca acesta să devină un Cod de Conduită conform DSA”.
Codul de bune practici al UE privind dezinformarea
Codul de bune practici privind dezinformarea este un cadru voluntar care încurajează platformele să combată dezinformarea prin implementarea unor capacități de verificare a informațiilor și ajustarea algoritmilor. Deși nu este obligatoriu din punct de vedere legal, acest Cod a fost un precursor pentru Digital Services Act (DSA), care a devenit lege în 2022. Spre deosebire de Cod, DSA impune obligații legale stricte companiilor tehnologice, ceea ce ar putea forța implementarea unor măsuri mai stricte în viitor.
Conformitatea și criticile industriei tehnologice
Deși multe companii, inclusiv Google, Meta și Twitter (înainte de achiziția de către Elon Musk), au semnat inițial Codul de bune practici, conformitatea a scăzut în timp. Un raport al European Fact-Checking Standards Network a criticat platformele pentru nerespectarea angajamentelor lor, chiar înainte ca Meta să-și schimbe recent politica.
Decizia Google de a respinge codul semnalează o rezistență în creștere a giganților tehnologici față de angajamentele suplimentare de reglementare. Totuși, compania rămâne sub incidența DSA, ceea ce ridică întrebări despre modul în care algoritmii și sistemele sale de clasificare vor fi ajustate pentru a respecta noile cerințe legale.
Influența posibilă a politicii americane
Unii observatori sugerează că aceste schimbări de politică ar putea fi influențate de evoluțiile politice din Statele Unite, în special de președinția lui Donald Trump, care a exprimat scepticism față de practicile de moderare a conținutului. Prin distanțarea de cerințele stricte de fact-checking, Google ar putea să se alinieze tendinței generale din industrie de a reduce eforturile proactive de moderare a conținutului.
Implicații pentru viitor
Refuzul Google de a adera la Codul voluntar al UE reflectă tensiunile mai largi dintre giganții tehnologici și organismele de reglementare. Deși Codul de bune practici rămâne neobligatoriu, implementarea DSA ar putea forța Google și alte platforme să adopte politici mai stricte sau să riște sancțiuni semnificative.
Pe măsură ce peisajul global al reglementărilor evoluează, echilibrul dintre combaterea dezinformării și autonomia corporativă va rămâne o problemă controversată. Rămâne de văzut dacă decizia Google de a respinge angajamentele voluntare va influența conformarea sa cu DSA.