Două companii din industria pentru adulți, Strike 3 Holdings și Counterlife Media, au intentat un proces de 359 milioane de dolari împotriva Meta, susținând că gigantul a descărcat și distribuit prin torrent aproape 2.400 de videoclipuri din portofolii precum Blacked, Tushy, Vixen, Slayed, Blacked Raw și Deeper. Potrivit plângerii, materialele ar fi fost folosite pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială și chiar pentru un posibil model video NSFW, „o versiune pentru adulți” a generatorului de clipuri Movie Gen.
Reclamanții afirmă că dețin probe tehnice: 47 de adrese IP asociate Meta care ar fi descărcat titlurile. Strike 3 este cunoscută pentru agresivitatea juridică în apărarea copyright-ului, existând deja o „industrie” de avocați specializați în dosarele sale împotriva presupușilor pirați.
Răspunsul Meta: „prezumții și insinuări”, descărcări prea puține pentru AI
Într-o moțiune de respingere, Meta califică urmărirea prin torrent-tracking drept „ghicit și insinuări”. Compania susține că volumul aproximativ (circa 22 de fișiere pe an) este prea mic pentru a avea relevanță în antrenarea AI. Concluzia Meta: dacă s-au făcut descărcări prin IP-urile indicate, ar semăna mai degrabă cu „uz personal” decât cu o schemă corporativă.
Dosarul intră și pe teren alunecos: o parte a plângerii indică IP-ul tatălui unui contractor Meta, la care ar fi fost descărcate 97 de videoclipuri. Pentru reclamanți, aceasta ar „lega” Meta de mai multe fapte; pentru companie, ar fi doar dovada că „cineva fără VPN” a consumat pornografie — o explicație jenantă, dar, juridic, mai puțin gravă decât recunoașterea unei utilizări sistematice în scop de antrenare AI.
Poziția oficială: fără pornografie în seturile de antrenare
Meta susține că nu antrenează sistemele pe conținut explicit și că modelele sale interzic materialele sexuale. Chiar dacă piața se mișcă (OpenAI permite conversații erotice cu adulții), Meta spune că nu urmărește zona NSFW. Procesul însă ridică întrebarea: cât de ușor se poate dovedi (sau infirma) utilizarea conținutului protejat în pipeline-uri AI?
Miza reală: precedent pentru AI și copyright
Dincolo de titlurile picante, litigiul atinge o miză juridică majoră:
- Probe tehnice: cât de solide sunt corelările dintre adrese IP corporative și decizii organizaționale legate de AI?
- Pragul de relevanță: există un volum minim de date care poate indica „antrenare” și nu „consum personal”?
- Politici AI: dacă o companie interzice porn-ul în training, cum demonstrează conformarea la scară (log-uri, audituri, trasabilitate a datelor)?
- Industry chilling effect: dacă reclamanții câștigă, companiile ar putea fi împinse spre audituri mai stricte ale datelor și către seturi curate cu trasabilitate completă.
Ce urmează
Instanța va decide dacă probele trec testul de relevanță și dacă plângerea merge mai departe. Indiferent de rezultat, cazul accelerează discuția despre transparență, lanțul de custodie al datelor și coduri de conduită pentru AI — mai ales pe segmentele sensibile, unde consimțământul, licențierea și filtrarea sunt esențiale.
