Fiecare nas are aproximativ 400 de receptori de miros despre care se spune că pot detecta în jur de un trilion de mirosuri diferite. Reproducerea unei astfel de expertize senzoriale în echipamentele științifice reprezintă o provocare imensă. Cu toate acestea, datorită progreselor recente în domeniul inteligenței artificiale (IA), cele mai recente nări electronice – senzori de înaltă tehnologie care pot detecta și raporta mirosuri specifice – își îmbunătățesc rapid nivelurile de viteză și precizie, relatează BBC.
Protagoniștii lor spun că pot transforma siguranța alimentară.
Tipurile comune de bacterii din alimente, potențial letale, sunt salmonella și E. Coli. Ambele au propria lor „personalitate electronică”, spune Prof. Raz Jelinek, co-dezvoltatorul unui nas electronic numit Sensifi și profesor de chimie la Universitatea Ben Gurion din Negev, Israel. „Au semnal electric propriu.”
Nasurile electronice fabricate de compania israeliană cu același nume conțin electrozi acoperiți cu nanoparticule de carbon. Acestea detectează mirosurile sau compușii organici volatili (COV) emiși de bacterii.
Diverse tulpini de bacterii produc amprente olfactive diferite, care la rândul lor generează semnale electrice distincte în mașina Sensifi. Aceste semnale sunt înregistrate apoi de un sistem software de inteligență artificială (IA), care le verifică în raport cu baza de date în continuă creștere și notifică utilizatorul.
Sensifi, lansată mai devreme în acest an, speră să transforme lupta împotriva infecțiilor în industria alimentară. Directorul său executiv, Modi Peled, afirmă că, în majoritatea cazurilor, producătorii de alimente trebuie să trimită mostre la un laborator pentru testare și să aștepte câteva zile pentru a primi rezultatele.
Spre deosebire de această situație, nasurile electronice Sensifi pot fi folosite la fața locului de către firmele alimentare și sunt declarate a furniza rezultatele în mai puțin de o oră. Compania nu a dezvăluit încă prețul mașinilor sale, dar afirmă că vor fi „cu costuri reduse”. În schimb, firma intenționează să-și obțină cea mai mare parte din venituri din taxele de abonament.
„Metodele de testare în industria alimentară au rămas aceleași timp de 40-50 de ani”, spune domnul Peled. „Până acum, inteligența artificială nu a pătruns cu adevărat în segmentul de testare al acestei piețe.”
Prin utilizarea unui „nas artificial”, sistemul Sensifi permite detectarea rapidă pe loc a patogenilor nocivi precum E. Coli și Salmonella, furnizând rezultate în mai puțin de o oră – reducând semnificativ timpul de așteptare în comparație cu testele tradiționale de laborator, care pot dura două sau trei zile.
Sistemul avansat al Sensifi utilizează electrozi acoperiți cu „puncte” de carbon, nanoparticule minuscule de carbon, pentru a detecta compușii organici volatili (COV) emiși de bacterii și alte microorganisme.
Tehnologia, dezvoltată de profesorul Raz Jelinek și doctorandul Nitsan Shauloff de la Universitatea Ben Gurion, utilizează învățarea automată pentru a analiza „amprenta” de COV a bacteriilor. Rezultatul este o monitorizare precisă și continuă a proliferării bacteriene și a distincției între diferite specii și tulpini bacteriene.
În timp ce testarea siguranței alimentare reprezintă o piață țintă importantă, tehnologia „nasului artificial” a Sensifi se extinde dincolo de sfera alimentară.
Sensifi explorează, de asemenea, colaborări cu berării pentru a asigura calitatea constantă a drojdiei în timpul fermentației, precum și potențiale parteneriate cu producătorii de carne și lactate în scopuri de testare.
În Europa, otrăvirile alimentare sunt o problemă semnificativă, iar autoritățile de sănătate publică din diferite țări colectează și analizează datele despre aceste incidente. Numărul cazurilor poate varia în funcție de factori precum tipul de patogen implicat, măsurile de igienă, sistemele de supraveghere și raportare, obiceiurile alimentare și alți factori locali.
Organizații precum Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) monitorizează și raportează incidentele de boli transmise prin alimente în Europa. Pentru cele mai recente și precise informații privind statistica cazurilor de otrăvire alimentară în Europa, vă recomand să consultați site-urile acestor organizații sau să accesați bazele de date naționale de sănătate publică ale țărilor individuale din regiune.