Un robot umanoid este pe cale să devină primul de acest fel ale cărui opere de artă vor fi vândute de o casă de licitații importantă.
Pe 16 octombrie, Sotheby’s a anunțat că va începe să accepte oferte începând de la 120.000 de dolari pentru „AI God,” un portret abstract al lui Alan Turing realizat de robotul Ai-Da.
Acest proiect de artă, alimentat de inteligență artificială (AI), reprezintă o fuziune între tehnologie și creativitate și a fost inspirat de un manifest transumanist feminist din anii 1980. Licitația este programată să se desfășoare între 31 octombrie și 7 noiembrie.
Ai-Da, robotul responsabil de această lucrare, a fost dezvoltat în 2019 de galeriștii Aidan Meller, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Oxford și compania de robotică Engineered Arts.
Robotul folosește camere pentru a capta imagini vizuale, pe care algoritmii grafici le transformă în imagini generative, cu ajustări umane minime. Designurile digitale sunt apoi recreate pe hârtie folosind pensule controlate de brațele bionice ale robotului.
Creatorii Ai-Da subliniază că această operă de artă nu este rezultatul unei conștiințe proprii a robotului, ci reprezintă o fuziune unică între om, mașină și inteligență artificială.
Din punct de vedere fizic, robotul a fost construit pentru a semăna cu o femeie albă, cu ochi căprui și păr tuns bob. Numele său, Ai-Da, este un omagiu adus matematicienei Ada Lovelace, care este considerată primul om care a înțeles că mașinile pot avea aplicații dincolo de calculele simple și care a contribuit la designurile computerului mecanic al lui Charles Babbage.
De la debutul său, Ai-Da a apărut la conferințe TED și a vorbit în fața Camerei Lorzilor din Marea Britanie, folosind un model lingvistic mare (LLM) care răspunde la întrebări pre-scrise de oameni. Lucrările sale de artă au fost expuse în întreaga lume, inclusiv la summitul „AI for Global Good” al Organizației Națiunilor Unite, în mai 2024.
„AI God”, unul dintre portretele expuse acolo, va fi acum licitat la Sotheby’s. Portretul îl înfățișează pe Alan Turing, pionier al informaticii și inteligenței artificiale, cu un chip dezarticulat, în tonuri întunecate.
Aidan Meller, vorbind pentru publicația germană Deutsche Welle, a descris pictura lui Ai-Da ca fiind „eterică și tulburătoare”, menționând că aceasta invită publicul să se întrebe „unde ne va duce puterea AI-ului” și cum cursa globală pentru a controla această tehnologie va evolua.
Alan Turing, care a fost unul dintre primii cercetători în domeniul calculatoarelor, a avertizat despre capacitățile și pericolele potențiale ale AI. Într-o emisiune BBC din 1951, el a spus: „Este obișnuit să oferim un grăunte de confort, sub forma unei afirmații că o anumită trăsătură umană nu va putea fi niciodată imitată de o mașină. Nu pot oferi un astfel de confort, deoarece cred că nu pot fi stabilite limite în acest sens.”
Turing a murit prin sinucidere în 1954, la doi ani după ce a fost condamnat pentru homosexualitate, un act ilegal în Marea Britanie la acea vreme. A acceptat o castrare chimică ca parte a condamnării. Abia în 2013, guvernul britanic i-a oferit o grațiere oficială.
Testul Turing, unul dintre cele mai cunoscute repere pentru a determina dacă o inteligență artificială are sau nu conștiință de sine, a fost dezvoltat în deceniile de după moartea sa. Un AI trece testul dacă un participant uman nu poate distinge între o conversație cu un program AI și una cu un alt om.
Prin portretul său al lui Alan Turing, Ai-Da își propune să deschidă o discuție despre creativitate și despre limitele dintre om și mașină. Creatorii săi au menționat că proiectul și arta sa, inclusiv „AI God”, au fost inspirate de „Manifestul Cyborg” al Donnei Haraway, un eseu din 1985 care argumentează împotriva granițelor conceptuale rigide dintre oameni, animale și mașini.
Pe măsură ce granițele dintre om și mașină continuă să se estompeze, „AI God” și alte lucrări similare ridică întrebări fundamentale despre natura creativității și a identității într-o lume din ce în ce mai influențată de tehnologie.
