Victoria șocantă a lui Călin Georgescu, un candidat independent cu viziuni ultranaționaliste și perceput ca fiind pro-rus, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, a ridicat numeroase întrebări legate de influența platformei TikTok asupra procesului electoral. În contextul în care campania acestuia a avut o prezență masivă pe TikTok, liderii europeni, experții în tehnologie și oficialii români cer explicații privind utilizarea platformei în alegeri și potențialele încălcări ale legislației europene.
TikTok, în vizorul Parlamentului European
Unul dintre cele mai puternice apeluri la responsabilitate vine din partea europarlamentarului Valérie Hayer, șefa grupului Renew Europe, care a cerut ca CEO-ul TikTok să fie audiat în Parlamentul European. Aceasta a invocat prevederile Digital Services Act (DSA), regulamentul european privind conținutul online, subliniind că România reprezintă „un semnal de alarmă pentru Europa”.
„România este un exemplu clar: radicalizarea și dezinformarea pot apărea oriunde, având consecințe grave asupra procesului democratic. Este esențial să știm dacă TikTok a facilitat, intenționat sau nu, aceste încălcări”, a declarat Hayer, o aliată a președintelui francez Emmanuel Macron.
Campania TikTok și acuzațiile de manipulare
Conform raportului realizat de Expert Forum (EFOR), Călin Georgescu a reușit să crească semnificativ în preferințele electorale, de la 2% la 22%, datorită unei campanii extrem de bine organizate pe TikTok. Raportul relevă următoarele aspecte critice:
- Promovarea artificială: Au fost folosite zeci de conturi pentru distribuirea conținutului electoral, fără marcaje adecvate care să indice că este vorba despre campanie politică.
- Amplificare algoritmică: Algoritmii TikTok au favorizat mesajele emoționale ale candidatului, utilizând hashtag-uri precum #echilibrușiverticalitate, care au generat milioane de vizualizări.
- Lipsa transparenței: Nu a fost clar cine a finanțat această campanie masivă, iar TikTok nu a asigurat marcajele necesare pentru identificarea conținutului plătit.
Pe lângă TikTok, raportul EFOR menționează și utilizarea platformei Telegram pentru organizarea și mobilizarea susținătorilor lui Georgescu, inclusiv pentru distribuirea de materiale de campanie.
Reacția autorităților române
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că finanțarea campaniei lui Georgescu pe TikTok trebuie investigată. „Sursa de finanțare trebuie urmărită – follow the money. Este important să înțelegem cum a fost utilizat acest sistem și dacă s-au respectat regulile legale”, a spus acesta.
În paralel, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a cerut Comisiei Europene să inițieze o investigație oficială asupra TikTok. Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a subliniat că platforma nu a respectat obligațiile privind transparența și evaluarea riscurilor sistemice, impuse de DSA. Potrivit Jucan, algoritmii TikTok au favorizat conținutul electoral al unui singur candidat, periclitând pluralismul politic.
Poziția TikTok
Reprezentanții TikTok au negat acuzațiile, descriindu-le drept „speculative și înșelătoare”. Potrivit purtătorului de cuvânt al companiei, Paolo Ganino, „toți candidații au folosit platforma noastră, iar câștigătorii au desfășurat campanii și pe alte rețele sociale, nu doar pe TikTok”. Compania a precizat că a creat un centru electoral în aplicație, menit să furnizeze informații electorale fiabile, și că a colaborat cu un ONG local pentru a combate dezinformarea.
Totuși, experții atrag atenția că aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a preveni manipularea opiniei publice. Keith Kiely, coordonator al Observatorului bulgaro-român pentru media digitale, a declarat că „publicitatea politică plătită, deși interzisă de TikTok, a fost în mare parte ineficient monitorizată, permițând promovarea indirectă prin influenceri”.
Campanii prin influenceri și lipsa transparenței
Zeci de influenceri din România au fost implicați în promovarea hashtag-ului #echilibrușiverticalitate, descriind un „candidat ideal” fără a-l numi explicit. Mulți dintre aceștia nu au marcat conținutul ca fiind publicitate plătită, contrar regulilor TikTok. Printre influenceri se numără creatori populari cu sute de mii de urmăritori, care au folosit scripturi standardizate primite prin intermediul unei platforme de publicitate.
Conform investigațiilor HotNews, aceste campanii au fost gestionate prin intermediul aplicației Fame Up, iar fondatorul platformei, Ionuț Pătrășcoiu, a refuzat să comenteze asupra sursei fondurilor utilizate. Influencerii au fost plătiți în funcție de numărul de urmăritori, dar finanțatorii campaniei rămân necunoscuți.
Impactul asupra alegerilor și riscurile pentru democrație
Cazul din România subliniază riscurile generate de utilizarea algoritmilor opaci și a campaniilor online neasumate în procesul electoral. Manipularea prin rețele sociale și promovarea masivă a unor mesaje fără transparență pot avea efecte devastatoare asupra procesului democratic.
Acest incident ridică întrebări nu doar despre rolul TikTok, ci și despre vulnerabilitățile generale ale democrațiilor europene în fața noilor tehnologii digitale. Investigațiile cerute de CNA și Parlamentul European vor fi esențiale pentru a stabili dacă TikTok a încălcat reglementările DSA și pentru a preveni situații similare în viitor.
SRI confirmă existența fermelor de troli în România, dar a negat riscuri pentru siguranța națională
Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat existența unor ferme de troli, boți și conturi false active pe teritoriul României, dar a declarat că amploarea fenomenului nu reprezintă un pericol pentru siguranța națională. Declarația a fost transmisă pe 12 noiembrie 2024, în urma unei solicitări din partea Comisiei parlamentare de control al SRI.
Această afirmație a venit în contextul în care utilizarea masivă a platformei TikTok și manipularea digitală a fost plasată în centrul discuțiilor despre campania electorală a candidatului Călin Georgescu, care a înregistrat un rezultat surprinzător în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Fake news-ul viral despre alocațiile pentru copiii ucraineni
Călin Georgescu a fost acuzat de promovarea dezinformării în campania sa. Una dintre postările sale virale de pe TikTok include o afirmație falsă despre alocațiile copiilor din Ucraina aflați în România:
„Copiii ucrainenilor aflați în România primesc 3.700 lei alocație, în timp ce copiii români primesc doar 248 lei.”
Această declarație, extrasă dintr-o emisiune TVR Info și redistribuită pe TikTok pe 5 noiembrie, a acumulat 5,1 milioane de vizualizări, peste 213.000 de aprecieri și mii de comentarii.
Verificările făcute de Factual arată însă că afirmația este falsă:
- Copiii refugiaților ucraineni nu primesc alocație de stat decât în condiții specifice (de exemplu, dacă au statut de refugiat sau reședința stabilită în România).
- Ajutorul de 3.800 de lei menționat de Georgescu este de fapt un sprijin acordat pentru cazare și masă, reglementat de Uniunea Europeană.
Campania electorală a lui Călin Georgescu pe TikTok: un fenomen neașteptat
Rezultatul neașteptat al lui Călin Georgescu (22,94%) a fost atribuit de experți, în mare parte, strategiei sale de campanie pe TikTok. Expertul media Dragoș Stanca l-a numit un „produs digital ideal” pentru platforma TikTok:
„TikTok nu este construit pentru informare corectă, ci pentru promovarea și vânzarea de idei și produse. Georgescu vinde un vis și direcții naționaliste care prind în mediul online.”
Contul oficial al lui Călin Georgescu de pe TikTok a crescut exponențial: de la 31.800 de urmăritori în septembrie 2024, la 260.000 în noiembrie. Postările sale includ:
- Declarații decupate din interviuri și emisiuni.
- Clipuri regizate profesional, cu mesaje despre suveranitate, naționalism și opoziție față de sprijinul acordat Ucrainei.
- Videoclipuri care abordează teme populiste și atacă structurile euro-atlantice.
Dezinformarea, amplificată prin rețele false
Mii de conturi false de TikTok au amplificat mesajele lui Georgescu, conform unui raport Expert Forum. Printre tacticile observate se numără:
- Folosirea hashtag-urilor virale: #echilibrușiverticalitate a generat peste 2,4 milioane de vizualizări.
- Distribuirea coordonată de conținut: Videoclipurile oficiale ale candidatului au fost preluate și repostate masiv.
- Lipsa transparenței: Influencerii implicați nu au marcat postările ca fiind conținut plătit.
Impactul asupra TikTok și reacția CNA
TikTok, care afirmă că nu permite publicitate politică, a fost criticată pentru lipsa de măsuri eficiente în combaterea dezinformării. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a cerut Comisiei Europene să investigheze conformitatea TikTok cu Digital Services Act (DSA). Raportul CNA a evidențiat:
- Amplificarea conținutului electoral prin algoritmi netransparenți.
- Răspândirea dezinformării prin conturi nerecunoscute.
- Nerespectarea regulilor de etichetare a conținutului politic.
Strategiile candidatului: teme naționaliste și simboluri puternice
Mesajele lui Călin Georgescu au fost axate pe:
- Opoziția față de sprijinul pentru Ucraina: A pledat pentru retragerea României din orice implicare în conflictul din Ucraina.
- Naționalism și suveranitate: A susținut că România ar trebui să prioritizeze interesele proprii, chiar și în detrimentul colaborării cu NATO și UE.
- Mesaje populiste: A folosit fraze precum „România nu este o colonie” pentru a critica actuala clasă politică și poziția țării în structurile internaționale.
O strategie digitală bine coordonată
Evoluția vizibilității lui Călin Georgescu pe TikTok este fără precedent:
- În ultimele două luni, videoclipurile sale au acumulat peste 150 de milioane de vizualizări.
- Campania sa a fost susținută de influenceri care au promovat mesaje politice fără a le marca drept publicitate.
Această strategie i-a permis să obțină o creștere bruscă în sondaje, deși înainte de campanie nu se afla printre favoriți. TikTok a devenit astfel un instrument esențial în conturarea imaginii sale politice.
Concluzie: un fenomen politic și digital
Ascensiunea rapidă a lui Călin Georgescu ridică întrebări despre vulnerabilitățile proceselor electorale în era digitală. Utilizarea rețelelor sociale pentru manipularea opiniei publice subliniază necesitatea unei reglementări mai stricte și a unei transparențe sporite în ceea ce privește publicitatea politică online.
Această situație reprezintă un semnal de alarmă pentru modul în care dezinformarea și strategiile digitale pot influența decisiv procesul democratic.
Ce urmează?
Pe măsură ce Europa încearcă să-și consolideze reglementările în spațiul digital, România devine un caz de studiu al impactului rețelelor sociale asupra proceselor democratice. Dacă investigațiile vor confirma încălcările, TikTok riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi și măsuri de conformare mai stricte.
Acest caz demonstrează nevoia urgentă de a reglementa mai strict platformele digitale și de a asigura transparența în publicitatea politică. Democrația europeană nu poate fi lăsată la voia algoritmilor, așa cum subliniază experții în domeniu.
