Comisia Europeană pregătește pentru 19 noiembrie 2025 un pachet legislativ supranumit „digital omnibus”, cu scopul de a simplifica o parte din normele digitale și de a fluidiza regulile privind datele și AI, pe fondul îngrijorărilor legate de competitivitatea economică a UE. Potrivit unei analize Bloomberg, proiectul vizează „raționalizarea” obligațiilor și ușurarea antrenării modelelor de inteligență artificială pe date ale rezidenților UE, în anumite condiții.
Ce ar conține proiectul (în varianta de lucru)
Drafturi prezentate presei de specialitate, văzute de Politico, descriu câteva direcții majore, care ar urma să fie înaintate în pachetul „omnibus”:
- Excepții noi pentru prelucrarea categoriilor speciale de date (de ex. sănătate, opinii politice) atunci când sunt folosite pentru antrenarea și operarea sistemelor AI, cu garanții suplimentare. Scopul declarat: să fie clarificate bazele legale pentru laboratoarele și companiile care construiesc modele, fără a demola protecțiile esențiale.
- Redefinirea cadrului pentru „datele pseudonimizate”: în linie cu jurisprudența recentă a CJUE, s-ar întări ideea că datele pseudonimizate nu sunt întotdeauna „date cu caracter personal” pentru un destinatar care nu are mijloace rezonabile de reidentificare. Asta ar deschide ușa unor prelucrări cu mai puțină fricțiune birocratică, atunci când riscul de reidentificare este demonstrabil scăzut.
- Schimbări la regulile privind cookie-urile și urmărirea online, pentru a reduce „oboseala consimțământului” și a permite, în anumite condiții, temeiuri alternative (de pildă, interes legitim pentru măsurarea audienței), fără a renunța la protecții împotriva publicității comportamentale intruzive.
Aceste idei apar în materialele de lucru relatate public (nu sunt încă literă de lege) și se înscriu în promisiunea Comisiei de a face „ajustări țintite” ale normelor, nu o rescriere totală a GDPR.
De ce împinge UE în direcția asta
În rapoartele de competitivitate de la Bruxelles – inclusiv în analiza coordonată de Mario Draghi – birocrația și fragmentarea regulilor sunt văzute drept frâne pentru investițiile în tehnologiile generative. În paralel, reglementatorii europeni au frânat ori au condiționat lansări de produse AI ale marilor platforme, fapt ce alimentează percepția că SUA se mișcă mai rapid în absența unui cadru federal de confidențialitate.
Cine salută și cine contestă
Pe de o parte, mediul de afaceri și o parte a decidenților politici văd în „omnibus” o șansă de claritate juridică pentru folosirea datelor în AI, cu impact pozitiv asupra investițiilor și a infrastructurii de cercetare.
Pe de altă parte, activiștii pentru viață privată avertizează că atingerea „șinelor portante” ale GDPR poate dilua standardele. Max Schrems (NOYB) critică atât viteza, cât și metoda – „o simplificare” ce riscă să afecteze garanții esențiale; fostul europarlamentar Jan Philipp Albrecht, co-arhitect al GDPR, avertizează asupra „subminării standardelor europene”.
Ce înseamnă practic pentru companii și utilizatori
Dacă textul final va semăna cu drafturile vehiculate, ne putem aștepta la:
- Căi mai clare pentru antrenarea AI pe seturi complexe de date, inclusiv atunci când ating categorii sensibile – dar condiționate de evaluări stricte de risc, măsuri tehnice (de ex. pseudonimizare robustă) și audit.
- Mai puține bannere invazive, dar obligații mai riguroase de transparență și de limitare a scopurilor pentru măsurarea audienței și analytics.
- Un rol crescut al conceptului de „imposibilitate rezonabilă de reidentificare”: acolo unde destinatarul nu poate relega datele la o persoană, se pot aplica regimuri mai suple – în linie cu CJUE. Cheia va fi documentarea acestei imposibilități și mecanismele de control.
Ce urmează
„Digital omnibus” va fi lansat oficial de Comisie pe 19 noiembrie 2025, după care intră în negocieri cu Parlamentul European și statele membre. Tabăra pro-inovație și cea pro-privacy se pregătesc deja de o confruntare politică intensă; e probabil ca textul final să arate mai prudent decât drafturile inițiale.
Notă metodologică
Analiza de mai sus se bazează pe: [Bloomberg] (calendarul și obiectivul general al pachetului), sinteze despre draftul „omnibus” (Cybernews/Didomi, care citează un document Politico), reacții ale societății civile (NOYB) și interpretări ale jurisprudenței CJUE privind pseudonimizarea. Fiind vorba de texte neoficiale/în lucru, detaliile pot suferi modificări la publicarea propunerii.
