Comisia Europeană a anunțat că va verifica dacă investiția Microsoft în OpenAI intră sub incidența legilor privind fuziunile din cadrul blocului comunitar.
Gigantul Big Tech s-ar fi angajat să investească 13 miliarde de dolari (11,8 miliarde de euro) în start-up-ul înfloritor din spatele ChatGPT, chatbotul care a revoluționat industria și a declanșat o furie globală în ceea ce privește inteligența artificială (AI).
Însă produsul de pionierat al OpenAI a alimentat, de asemenea, temerile legate de dezvoltarea necontrolată a sistemelor bazate pe inteligență artificială și de lipsa unei legislații adecvate pentru a combate cele mai dăunătoare efecte secundare ale acestora, cum ar fi uzurparea identității, falsurile profunde, încălcarea vieții private, încălcarea drepturilor de autor și răspândirea propagandei și a dezinformării.
UE se află în etapele finale de aprobare a Legii privind IA, o primă tentativă mondială de a reglementa în mod cuprinzător această tehnologie în evoluție rapidă.
Anunțul, care nu are nicio legătură cu Legea privind IA, are o abordare de politică în domeniul concurenței pentru a determina dacă pariul cu ochii mari al Microsoft este atât de mare încât echivalează efectiv cu o achiziție și conferă multinaționalei controlul asupra start-up-ului.
În calitate de principal aplicator al normelor de concurență, Comisia Europeană are dreptul de a supraveghea, aproba și, dacă este necesar, de a anula concentrările de întreprinderi care ar putea afecta relațiile economice pe piața unică.
În cazul în care investiția Microsoft intră sub incidența Regulamentului UE privind concentrările economice, gigantul tehnologic va trebui să trimită o notificare oficială către executiv, un pas care ar declanșa procesul de investigație. Ancheta s-ar aplica retroactiv, deoarece investiția este deja în curs de desfășurare, și ar putea duce la măsuri corective.
În afară de acest caz particular, Comisia va examina „unele dintre acordurile” încheiate în ultimii ani între marile companii de tehnologie și dezvoltatorii de inteligență artificială generativă, tipul de tehnologie care produce răspunsuri automate de tip text, vizual și audio.
„Lumile virtuale și IA generativă se dezvoltă rapid. Este fundamental ca aceste noi piețe să rămână competitive și ca nimic să nu stea în calea întreprinderilor care se dezvoltă și care oferă consumatorilor cele mai bune și mai inovatoare produse”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv însărcinat cu politica în domeniul concurenței.
Investiția Microsoft în OpenAI a început în 2019 cu 1 miliard de dolari și a crescut în timp. În luna ianuarie a anului trecut, la doar câteva săptămâni după apariția ChatGPT, care a ținut capul de afiș, compania a promis o sumă suplimentară de 10 miliarde de dolari pe mai mulți ani.
Microsoft a făcut din AI una dintre prioritățile sale de afaceri de top și a integrat această tehnologie foarte adaptabilă în multe dintre serviciile sale, inclusiv în motorul de căutare Bing.
Ca organizație de cercetare, OpenAI este, din punct de vedere tehnic, o entitate non-profit. Cu toate acestea, operează o filială cu „profit plafonat” care permite investitorilor să câștige de până la 100 de ori mai mult decât suma de bani pe care au vărsat-o.