Un studiu despre utilizarea rețelelor sociale relevă faptul că cu cât fetele cu vârsta între 11 și 13 ani petrec mai mult timp pe rețelele de socializare, cu atât sunt mai puține șanse să fie mulțumite de viață un an mai târziu. Studiul din Marea Britanie, în Nature Communications, arată același model pentru băieții cu vârsta cuprinsă între 14 și 15 ani și pentru băieții și fetele de 19 ani.
Oamenii de știință speculează că vulnerabilitatea la rețelele sociale la anumite vârste poate fi legată de schimbările cerebrale, hormonale și sociale în timpul dezvoltării adolescenților. Ei spun că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin și a dovedi legătura.
Cercetătorii de la Universitățile Cambridge și Oxford și de la Institutul Donders pentru Creier, Cogniție și Comportament, spun că companiile de social media trebuie să partajeze mai multe din propriile lor date cu oamenii de știință pentru a permite cercetări suplimentare.
Experții spun că rețelele sociale pot fi o forță spre bine, cum ar fi ajutarea tinerilor să mențină contactul social în timpul pandemiei de Covid.
Cercetătorul principal, dr. Amy Orben, a spus că legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și bunăstarea mentală a fost foarte complexă, studiile de până acum arătând rezultate mixte.
„Schimbările din corpul nostru, cum ar fi dezvoltarea creierului și pubertatea, și în circumstanțele noastre sociale par să ne facă vulnerabili în anumite momente ale vieții noastre. Ne putem concentra acum pe perioadele adolescenței în care știm că am putea fi cel mai expuși riscurilor și să folosim asta ca o rampă de lansare pentru a explora câteva întrebări cu adevărat interesante.”
a adăugat ea
Cercetătorii au examinat un studiu amplu în rândul gospodăriilor din Marea Britanie, a peste 72.000 de persoane, cărora li sa cerut să raporteze cât de mulțumiți sunt de viață și cât timp au petrecut vorbind cu prietenii pe rețelele sociale într-o zi obișnuită. Ei au fost chestionați de până la șapte ori între 2011 și 2018.
Adolescenții tineri au arătat cea mai negativă relație între utilizarea rețelelor sociale și satisfacția de viață în general.
Sondajul auto-raportat a constatat:
- Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani care au spus că nu folosesc sau foarte mult (mai mult de șapte ore) zilnic rețelele sociale au raportat o satisfacție mai mică în viață decât cei care au folosit până la trei ore.
- Cei mai tineri decât asta au arătat un model diferit – satisfacția de viață scăzând în general odată cu utilizarea mai mare a rețelelor sociale
Oamenii de știință s-au concentrat apoi pe un grup mai mic de 17.409 de tineri cu vârsta cuprinsă între 10 și 21 de ani pentru a investiga dacă utilizarea actuală a rețelelor sociale are un impact asupra satisfacției vieții viitoare.
Oamenii de știință s-au concentrat apoi pe un grup mai mic de 17.409 de tineri cu vârsta cuprinsă între 10 și 21 de ani pentru a investiga dacă utilizarea actuală a rețelelor sociale are un impact asupra satisfacției vieții viitoare.
Ei s-au uitat la sondaje instantanee ale fiecărei persoane despre satisfacția de viață auto-raportată și despre utilizarea rețelelor sociale auto-raportate pe parcursul a șapte ani.
Studiul sugerează că în rândul fetelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 13 ani, cele care și-au crescut utilizarea rețelelelor sociale în ultimele 12 luni au fost mai puțin mulțumite de viață un an mai târziu.
Cercetătorii spun că munca lor nu poate prezice care persoane sunt cele mai expuse riscului. Și ei spun că mulți alți factori – cum ar fi natura exactă a conținutului rețelelor sociale și oamenii cu care interacționează online – vor avea un impact și asupra bunăstării adolescenților.
Experții spun însă că pentru unii oameni, rețelele sociale vor avea un impact general pozitiv, permițându-le să se conecteze cu prietenii și să găsească sprijin valoros.
Profesorul Bernadka Dubicka, expert în sănătatea mintală a copiilor la Universitatea din Manchester, a declarat: „Acesta este un studiu interesant, reflectă complexitatea observată la adolescenții vulnerabili în practica clinică și, în cele din urmă, se îndepărtează de dihotomia inutilă despre dacă rețelele sociale sunt sau nu dăunătoare.
„Acest studiu acoperă doar o perioadă până în 2018 – de atunci, utilizarea rețelelor sociale a devenit din ce în ce mai importantă în viața tinerilor, în special în timpul pandemiei, iar dificultățile emoționale, în special la adolescentele mai în vârstă, au crescut semnificativ. Va fi vital să se bazeze pe această cercetare pentru a înțelege atât rolul dăunător, cât și rolul de susținere al rețelelor sociale în viața tinerilor.”
