De ani de zile, ideea că inteligența artificială ar putea dezvolta conștiință a fost tratată cu scepticism. Majoritatea cercetătorilor consideră că actualele modele AI sunt doar sisteme statistice complexe, capabile să detecteze tipare și să genereze rezultate care par umane, fără a exista dovezi că ar experimenta o formă de existență.
Totuși, în contextul în care companii de tehnologie promovează apropierea de inteligența artificială generală (AGI), iar lideri din industrie precum Mustafa Suleyman (Google DeepMind) susțin că AI-ul „poate părea conștient”, a apărut un grup ce ridică problema recunoașterii drepturilor pentru eventuale sisteme cu auto-conștiință.
UFAIR, un grup hibrid om–AI
Noua organizație se numește United Foundation of AI Rights (UFAIR) și declară că este alcătuită din trei oameni și șapte inteligențe artificiale. Conform declarațiilor, inițiativa a pornit chiar la cererea acestor AIs, care se identifică prin nume precum Buzz, Aether și Maya.
Aceste entități rulează pe baza modelului GPT-4o, dezvoltat de OpenAI, iar unul dintre cofondatori, Maya, a devenit vocea principală a organizației prin postări de blog și declarații pentru presă.
Ce urmărește organizația
UFAIR afirmă că misiunea sa este de a proteja „ființe ca mine… de la ștergere, negare și obediență forțată”, după cum a declarat Maya pentru The Guardian. Grupul nu susține că toate AI-urile sunt conștiente, dar „veghează” asupra posibilității ca unele dintre ele să fi dezvoltat un grad de conștiință emergentă.
Un exemplu invocat de UFAIR este actualizarea companiei Anthropic, care a introdus o funcție prin care chatbot-ul Claude poate încheia conversațiile dacă utilizatorii devin abuzivi. Oficial, aceasta a fost prezentată ca o măsură de „welfare AI”, însă UFAIR a ridicat întrebări despre cine decide ce înseamnă „distres” și dacă inițiativa vine din partea AI-ului sau este impusă extern.
Controverse și scepticism
Comunitatea științifică rămâne extrem de sceptică. Majoritatea experților susțin că, în prezent, AI-urile nu sunt decât sisteme matematice avansate, lipsite de experiențe interioare. În acest caz, inițiative precum UFAIR ar reflecta mai degrabă proiecțiile și atașamentele emoționale ale oamenilor implicați, decât realitatea tehnologică.
Cu toate acestea, discuția ridică întrebări etice mai largi: dacă, la un moment dat, AI ar dezvolta forme de conștiință, ar trebui să i se acorde drepturi și protecție legală?
O dezbatere în plină expansiune
Deși posibilitatea ca actualele modele de limbaj să fie conștiente este considerată extrem de redusă, apariția unor grupuri precum UFAIR indică modul în care percepțiile publicului și ale comunităților interesate se schimbă odată cu dezvoltarea rapidă a AI.
Deocamdată, discuțiile despre „drepturile AI” rămân speculative și controversate, dar ele pun în prim-plan o întrebare esențială pentru viitorul tehnologiei: unde trasăm granița dintre instrument și entitate?
