Uniunea Europeană se pregătește să facă un pas important în reglementarea inteligenței artificiale, odată cu posibila aprobare oficială, pe 22 iulie, a Codului de bune practici pentru AI cu scop general (GPAI).
Potrivit Euronews, documentul este conceput pentru a sprijini dezvoltatorii de sisteme AI, precum ChatGPT sau Gemini, să se conformeze cu cerințele AI Act, legislația europeană emblematică care reglementează utilizarea AI în funcție de riscurile pe care le implică.
Codul – un ghid voluntar înaintea reglementării obligatorii
Codul, prezentat de Comisia Europeană săptămâna trecută, este rezultatul consultărilor cu experți selectați de executivul UE și are ca scop crearea unui cadru voluntar de conformare, menit să ofere companiilor mai multă siguranță juridică. Cei care aleg să semneze Codul vor fi considerați în conformitate cu AI Act și vor avea șanse mai mici să fie supuși unor inspecții aprofundate, spre deosebire de furnizorii care ignoră inițiativa.
Pentru a intra în vigoare, Codul trebuie aprobat de statele membre UE, prin subgrupul dedicat din cadrul AI Board, precum și de Biroul AI al Comisiei Europene. Potrivit surselor Euronews, cele 27 de state membre sunt pe punctul de a finaliza evaluarea documentului, ceea ce ar putea permite înscrierea oficială a furnizorilor în zilele următoare.
Intrarea în vigoare a AI Act pentru GPAI – 2 august
Momentul aprobării Codului este cu atât mai important cu cât are loc cu doar câteva zile înainte de 2 august, data la care intră în vigoare primele dispoziții ale AI Act referitoare la sistemele GPAI. Această etapă marchează începutul aplicării progresive a legii, care va deveni complet obligatorie în următorii doi ani.
Reacții mixte din partea industriei și societății civile
În timp ce companii precum OpenAI și-au exprimat intenția de a semna Codul, documentul a fost primit cu rezerve de organizațiile pentru protecția consumatorilor și a drepturilor digitale.
„Este un pas în direcția bună, dar Codul nu trebuie să înlocuiască legislația obligatorie, ci s-o completeze”, a declarat Cláudio Teixeira, ofițer juridic senior la BEUC (Organizația Europeană a Consumatorilor).
Laura Lazaro Cabrera, de la Center for Democracy and Technology Europe, a avertizat că „versiunea finală nu impune evaluări și măsuri de reducere a riscurilor în toate cazurile” și că eficiența Codului depinde de „angajamentul AI Office de a-l aplica riguros și cu bună-credință”.
Critici din partea industriei creative
Codul a fost criticat și de editori, deținători de drepturi de autor și giganți tech, care consideră că unele prevederi încalcă legislația privind drepturile de autor a UE și ar putea îngrădi inovația. Publicarea documentului a fost deja amânată de mai multe ori — trebuia să apară în mai — și a fost însoțită de negocieri intense între părțile implicate.
Uniunea Europeană continuă astfel să își consolideze poziția de lider global în reglementarea AI, cu scopul de a promova un cadru legal echilibrat, care încurajează inovația dar și protejează cetățenii. Adoptarea Codului de bune practici ar putea oferi un instrument important de tranziție, până la aplicarea completă a AI Act.