Trăim într-un moment în care tehnologia evoluează mai repede decât reușim să o înțelegem. Fiecare săptămână aduce noi modele de inteligență artificială, aplicații, funcții „smart” și servicii automatizate. În paralel, volumul de informații pe care îl gestionăm zilnic crește, iar presiunea de a ne adapta permanent alimentează oboseală, anxietate și temeri:
- Mitul 1: „AI are sau va avea conștiință și va gândi singură”
- Mitul 2: „AI este o forță atotputernică ce va controla lumea”
- Mitul 3: „AI învață pe cont propriu și evoluează fără oameni”
- Mitul 4: „AI va lua toate locurile de muncă”
- Cum folosim AI ca unealtă: claritate, eficiență, autonomie
- Despre Andra Nicolau
- dacă vom deveni dependenți de tehnologie
- dacă AI „ne va lua locurile de muncă”
- dacă aceste sisteme vor scăpa de sub control
În acest context, discuțiile despre inteligența artificială sunt dominate de frică, în timp ce beneficiile concrete – de la productivitate până la sprijin în învățare – rămân adesea în plan secund, observă Andra Nicolau, antreprenor, investitor și cofondator al companiei Web3 LYS Labs, care transformă datele blockchain în informații sigure pentru piețele financiare alimentate de AI.
Cu experiență între Silicon Valley, Londra și București, ea explică de ce multe dintre îngrijorările noastre nu sunt legate de ceea ce AI poate face astăzi, ci de teama noastră de schimbare și de necunoaștere.
„Tehnologia este neînțeleasă, iar ceea ce nu înțelegem ne provoacă frică. Pentru mine, inteligența artificială nu este o amenințare, ci o unealtă care, folosită cu discernământ, ne poate câștiga timp, ne poate ajuta să învățăm și ne poate îmbunătăți radical calitatea vieții”, spune Andra Nicolau.
În continuare, ea clarifică patru dintre cele mai răspândite mituri despre inteligența artificială.
Mitul 1: „AI are sau va avea conștiință și va gândi singură”
Una dintre cele mai frecvente temeri este că inteligența artificială „gândește”, are intenții proprii sau va dezvolta o formă de conștiință. În realitate, subliniază Andra Nicolau, AI este un instrument care funcționează pe baza datelor și instrucțiunilor primite de la oameni.
„AI este pur și simplu un algoritm pe care dezvoltatori de tehnologie l-au hrănit cu diferite tipuri de cunoștințe, iar acest algoritm procesează informațiile primite. Dacă îi spui să-ți zică că Dumnezeu există, îți va spune că Dumnezeu există. Dacă îi spui să-ți zică că nu există, îți va spune că nu există”, explică ea.
Cu alte cuvinte, sistemele actuale nu au gânduri proprii sau obiective personale, ci reflectă alegerile, valorile și limitele stabilite de cei care le creează.
Pe termen de 10 ani, Andra consideră probabil ca AI să pară mult mai autonomă – în sensul că va lua decizii și va „gândi singură” la prima vedere. De fapt, va simula gândirea umană prin algoritmi tot mai puternici.
„Dar creierul omenesc este un instrument extraordinar de sofisticat și se spune că nu am descoperit nici măcar 5% din cum funcționează și ce capabilități are. Deci trebuie trasă o linie unde comparăm gândirea AI cu gândirea omenească”, adaugă ea.
Mitul 2: „AI este o forță atotputernică ce va controla lumea”
Filmele și serialele SF au creat imaginea unei inteligențe artificiale care, la un moment dat, va prelua controlul asupra planetei. În realitate, AI nu are o existență fizică independentă și nici o „voință” proprie.
„AI nu va pluti în aer și nu ne va spune cum să trăim, cum să mâncăm sau cum să respirăm”, spune Andra Nicolau. „Va arăta, cel mai probabil, exact cum arată astăzi: undeva în telefoanele noastre, în laptopurile noastre, în aplicațiile instalate pe aceste dispozitive, doar că felul în care primim răspunsuri de la aceste aplicații va fi diferit.”
În viitor, pot apărea noi tipuri de dispozitive – așa cum am trecut de la telefon clasic la smartphone, apoi la smartwatch sau ochelari inteligenți. Pe aceste suporturi, aplicațiile de AI vor deveni mai complexe, iar unele ar putea fi mult mai robuste decât cele de azi.
Andra propune și o analogie: ne-am putea imagina spații dedicate, „sfere” sau centre în orașe, unde oamenii merg pentru a cere informații de la un sistem de AI foarte avansat, similar oracolelor din Grecia antică, dar în variantă ultramodernă.
„Deja vorbesc despre o lume SciFi, dar adevărul este că nu știm cum va arăta lumea în 2050”, subliniază ea. Ce știm însă este că AI nu „domină” oamenii de la distanță, ci funcționează în cadrul unor infrastructuri și reguli create de oameni.
Mitul 3: „AI învață pe cont propriu și evoluează fără oameni”
O altă idee des întâlnită este că inteligența artificială se dezvoltă singură, într-un proces complet autonom. În prezent, lucrurile sunt departe de acest scenariu.
„Orice algoritm are nevoie constant de oameni care să-l antreneze, corecteze și să îi introducă date noi”, explică Andra Nicolau. Antrenarea unui model de AI este un proces intens, în care:
- inginerii ajustează permanent parametri și reguli
- se introduc seturi noi de date
- se corectează erori și se filtrează rezultatele nedorite
„Este un proces mai degrabă manual, în care inginerii trebuie să ajusteze constant algoritmul cu noi informații. Fără această intervenție umană, AI nu progresează astăzi”, subliniază ea.
Pe viitor, odată cu dezvoltarea unor sisteme mai avansate, anumite etape ale acestui proces ar putea fi automatizate. Dar în practică, încă nu există modele complet autonome, care să se poată îmbunătăți singure fără nicio formă de supraveghere sau ghidaj uman.
Mitul 4: „AI va lua toate locurile de muncă”
Poate cea mai puternică teamă este cea legată de joburi. Într-o societate în care identitatea personală este strâns legată de muncă, ideea că AI „ne va înlocui” activează anxietăți profunde.
Din perspectiva Andrei Nicolau, schimbarea este inevitabilă, dar nu în sensul dispariției locurilor de muncă, ci al transformării lor.
„Joburile, în forma în care există azi, vor lua pur și simplu alte forme, așa cum s-a întâmplat și în ultimii 100 de ani”, explică ea.
Exemplele sunt deja vizibile:
- munca manuală cu hârtie și pix a fost înlocuită de digitalizare
- acum, multe dintre aceste procese digitalizate vor fi automatizate de inteligența artificială
- în România, această tranziție ar putea fi chiar binevenită în zone precum birocrația, care încetinește activitatea în aproape toate domeniile
„AI nu va înlocui niciodată profesiile care țin de simțuri sau care implică emoție. Va schimba însă procesele repetitive”, subliniază Andra.
Ea oferă și un exemplu concret: în China există fabrici de mașini care operează complet pe întuneric, fiind 100% robotizate. Roboții nu au nevoie de lumină pentru a lucra, dar au nevoie de oameni care să le facă mentenanța și să controleze calitatea produselor create.
Viitorul nu înseamnă dispariția profesiilor, ci apariția unor meserii noi și transformarea celor existente în direcția integrării tehnologiei inteligente.
Cum folosim AI ca unealtă: claritate, eficiență, autonomie
În fața unei avalanșe de aplicații bazate pe inteligență artificială, Andra Nicolau preferă să le privească drept instrumente de lucru, nu drept înlocuitori ai oamenilor.
Folosită cu măsură și discernământ, AI poate:
- aduce claritate (prin sintetizarea rapidă a informațiilor)
- crește eficiența (prin automatizarea unor pași de rutină)
- oferi un plus de autonomie (prin acces rapid la resurse și feedback)
„Spre exemplu, folosesc foarte mult ChatGPT, Grok și Perplexity. De obicei, cer mai multe păreri în loc să mă bazez doar pe ChatGPT. Mă uit la ce răspunsuri oferă fiecare și apoi aleg, intuitiv, pe cel care mi se pare cel mai potrivit cu ceea ce doresc să obțin”, explică ea.
Observațiile sale:
- ChatGPT – mai bun la generarea de conținut cu tentă filozofică sau reflexivă
- Grok – mai academic și mai riguros din punct de vedere științific
- Perplexity – util pentru căutare și comparații rapide între surse
În viața de zi cu zi, elemente de inteligență artificială sunt deja integrate în aplicații pe care le folosim fără să ne mai gândim:
- Gmail sugerează răspunsuri și prioritizează e-mailuri
- iPhone și alte smartphone-uri identifică automat obiecte în poze; dacă scrii „passport” în bara de căutare din aplicația Photos, găsești imediat imaginea documentului, fără să mai ții minte în ce folder a fost salvată
Aceste exemple arată că AI poate fi un aliat discret, care ne reduce frustrarea și timpul pierdut în sarcini repetitive, fără a atinge „esența umană” a deciziilor și relațiilor noastre.
Despre Andra Nicolau
Cu peste opt ani de experiență în industria crypto, Andra Nicolau este antreprenoare și investitoare cu un parcurs construit între ecosisteme tehnologice de vârf.
Câteva repere ale carierei sale:
- a fost Head of Growth la 1inch, unde a coordonat scalarea protocolului până când acesta a devenit al doilea cel mai mare proiect DeFi din lume și a contribuit la atragerea a peste 300 de milioane de dolari
- anterior, a ocupat rolul de Head of Sales la Origin Protocol, unde s-a concentrat pe relația cu investitori instituționali
- a atras capital de la mari firme de pe Wall Street și a coordonat una dintre cele mai mari strângeri de fonduri din domeniu
- înainte de a activa în crypto, a petrecut șapte ani în San Francisco, în ecosistemul de startup-uri din Silicon Valley, studiind economie la Berkeley (SUA)
În prezent, este cofondatoarea LYS Labs, companie dedicată provocărilor complexe din zona AI și Web3 data pentru piața de capital, cu misiunea de a transforma datele blockchain în informații fiabile, utilizabile de sistemele de inteligență artificială.
Pentru Andra Nicolau, inteligența artificială nu este un final de drum, ci un set de instrumente care, integrate responsabil, pot elibera resurse, timp și energie pentru ceea ce rămâne fundamental uman: creativitate, sens și relație.
