Ce meserii nu vor putea fi înlocuite de inteligența artificială

În ultimii ani, teama că inteligența artificială va „mătura” profesii întregi a devenit un fel de zgomot de fond al societății. Se vorbește despre roboți care preiau munca de birou, algoritmi care înlocuiesc analiști, softuri care scriu texte și creează imagini.

Antreprenoarea și investitoarea Andra Nicolau privește lucrurile dintr-un unghi mai puțin apocaliptic. Cu o formare solidă în matematică, informatică și economie și o carieră construită între Silicon Valley, Londra și București, ea vede în tehnologie nu un rival, ci un partener de lucru. În prezent este cofondatoare a companiei Web3 LYS Labs, care transformă datele blockchain în informații sigure pentru piețele financiare alimentate de AI, ceea ce îi oferă zi de zi acces direct la limitele și posibilitățile algoritmilor.

„Tot ceea ce ține de analiză a început deja să fie înlocuit de AI”, spune Andra. „Nu putem concura cu un algoritm care are o capacitate de procesare de 100 de mii de ori mai mare decât a noastră. Dacă noi avem nevoie de 30 de cărți citite ca să devenim experți într-un domeniu, AI le parcurge în milisecunde.”

Dar, adaugă ea, asta nu înseamnă dispariția profesioniștilor. Înseamnă doar că se schimbă felul în care își construiesc valoarea: nu din viteză sau memorie, ci din experiență de viață, empatie, intuiție și simțuri.

Unde este cu adevărat puternică inteligența artificială

În domeniile în care datele sunt clare, structurate și măsurabile, AI are un avantaj clar. Analize financiare, cercetare științifică, raportări standard, monitorizare de sisteme – toate pot fi accelerate spectaculos.

Mașinile excelează la a compara milioane de cazuri, a detecta tipare, a identifica abateri și a propune scenarii. Acolo unde regulile sunt bine definite, algoritmul poate face muncă de „greu” în locul nostru.

Dar viața de zi cu zi, spune Andra, nu este doar un set de reguli și tabele. Acolo începe teritoriul în care AI rămâne instrument, iar omul rămâne decident.

Profesiile în care contactul uman este esențial

Primul grup de meserii care nu pot fi înlocuite sunt cele centrate pe emoție, compasiune și relație directă: medicină, sănătate mintală, educație.

În medicină, algoritmii deja ajută la citirea imaginilor, la identificarea unor posibile diagnostice sau la filtrarea rapidă a unor volume uriașe de date. „Medicii nu vor fi înlocuiți de inteligența artificială, ci sprijiniți de aceasta pentru a stabili diagnostice mai rapide și mai precise”, explică Andra Nicolau. Decizia finală rămâne însă la om: implică responsabilitate, discuții cu pacientul, valori personale, istoric de viață.

La fel se întâmplă în profesiile din zona de wellness: antrenori de fitness, maseuri, specialiști în chiropractică sau kinetoterapie. Dincolo de tehnică, ei lucrează cu trupuri reale, cu dureri, cu limite, cu rușini. O aplicație poate sugera un program de exerciții, dar nu poate observa dintr-o privire când cineva obosește sau se teme să spună că îl doare.

În psihoterapie, instrumentele digitale pot ajuta la monitorizarea stărilor sau la organizarea dosarelor, însă terapia în sine se sprijină pe altceva: pe dialog viu, pe tăceri pline de sens, pe gesturi mici și priviri care nu apar în niciun dataset. „ChatGPT poate fi uneori folosit ca un fel de terapeut improvizat, dar dă răspunsuri limitate la informațiile cu care a fost antrenat. Nu este construit să prindă nuanțe fine și riscă să rateze exact elementele esențiale”, avertizează Andra.

Educația, mai ales în primii ani de viață, este încă un spațiu în care omul este de neînlocuit. Platformele pot adapta exerciții, pot urmări progresul, dar copiii au nevoie de prezența unui adult real: de voce, de privire, de reacții autentice. Un educator bun simte instantaneu când un copil s-a închis, când are nevoie de o încurajare sau când o glumă poate dezamorsa tensiunea. Niciun algoritm nu poate reproduce această finețe relațională.

Simțurile: teritoriu încă inaccesibil pentru algoritmi

Un alt motiv pentru care multe meserii sunt „rezistente la AI” ține de simțurile noastre. Gustul, mirosul, atingerea, felul în care percepem textura sau temperatura nu pot fi replicate cu adevărat.

„Nu au fost creați încă senzori capabili să reproducă sofisticarea unui om”, explică Andra. „AI nu va înlocui bucătarii, așa cum gustul nu poate fi replicat de roboți, dar le poate oferi idei pentru rețete creative.”

Un chef bun nu doar combină corect ingredientele. El știe după miros dacă un sos mai are nevoie de timp, după cum se simte la lingură dacă un piure a ajuns la consistența potrivită, după culoare dacă un preparat este gătit cât trebuie. Aceeași logică se aplică și somelierilor, cofetarilor, barista, creatorilor de parfum: ei lucrează cu asocieri de arome și texturi pe care corpul le înregistrează, iar mintea le leagă de amintiri și emoții.

Arta făcută de oameni vs. creațiile generate de AI

În ultimii ani, modelele generative au demonstrat că pot produce picturi digitale spectaculoase, muzică, poezii sau scenarii. Rezultatele sunt uneori surprinzător de bune, dar pentru Andra diferența rămâne clară: „Se simte când ceva este realizat prin intermediul AI.”

Un tablou pictat manual, cu imperfecțiuni, cu straturi de culoare și urme de pensulă, poartă în el și corpul artistului: respirația, ritmul, ezitările. Un spectacol de teatru sau un dans live sunt, la fel, momente irepetabile, în care emoția trece dintr-un corp în altul. AI poate genera imagini perfecte și mișcări impecabile, dar nu poate recrea vibrația acelei seri în care publicul a râs, a tăcut sau a aplaudat la scenă deschisă.

Domeniile unde contează finețea judecății umane

Există apoi profesii în care miza nu este doar să aplici o regulă, ci să cântărești consecințe, context, valori. Un exemplu este cel juridic.

Algoritmii pot parcurge jurisprudența, pot găsi cazuri similare, pot propune argumente. Dar un avocat nu lucrează doar cu texte de lege; lucrează cu oameni, cu povestea lor, cu ceea ce nu este scris în dosar. Un judecător, la rândul său, trebuie să evalueze credibilitatea martorilor, să înțeleagă un context social, să ia decizii care vor afecta vieți. „Algoritmii pot oferi sprijin informațional, dar nu pot înlocui finețea judecății umane”, spune Andra.

Este probabil ca, în viitor, să vedem tot mai multe aplicații care oferă un „prim ajutor legal” oamenilor de rând. Însă miezul profesiei rămâne unul profund uman: asumarea unei decizii și responsabilitatea pentru ea.

Munca manuală cu experiență: de la agricultori la instalatori

Un alt teritoriu în care AI are limite evidente este cel al meseriilor ce combină munca fizică cu experiența acumulată în timp.

În agricultură, roboții pot ajuta la plantare, stropire sau recoltare. Totuși, omul care a petrecut zeci de ani pe același teren știe lucruri pe care niciun sistem nu le-a învățat încă: cum arată un nor „periculos”, cum miroase pământul când urmează o perioadă secetoasă, cum s-au schimbat anotimpurile în ultimii ani. „AI nu va putea înlocui în totalitate experiența unui agricultor”, spune Andra, „dar îi poate elibera timp pentru alte activități, făcând munca fizică mai ușoară.”

La fel, instalatorii, electricienii și ceilalți meseriași care repară și construiesc lucrează cu situații unice: țevi ascunse în pereți vechi, improvizații de decenii, cabluri trase fără documentație. O dronă sau un robot pot ajuta la inspecție, dar decizia privind cea mai bună soluție de remediere rămâne la om.

Ce nu va putea atinge niciodată inteligența artificială

Dincolo de liste de joburi, Andra Nicolau vorbește despre o limită mult mai importantă: AI nu poate înlocui prietenia, apropierea fizică, comunitatea.

Există deja startupuri care promit „companion digital” pentru fiecare zi. Deocamdată, spune Andra, oamenii nu le primesc cu entuziasm. Uneori, un astfel de companion virtual poate fi o companie pentru persoanele în vârstă care nu au pe nimeni, iar aici impactul poate fi pozitiv. În absența unor alternative demne – într-o lume în care unele aziluri sunt un dezastru – o voce la capătul firului poate face diferența.

Chiar și așa, un chatbot nu poate ține locul unei vizite reale, al unei îmbrățișări, al unei plimbări cu cineva drag. Nu poate înlocui atmosfera unui bar, a unui restaurant, a unei seri între prieteni.

„AI poate procesa, poate recombina informații, poate economisi timp, dar nu poate simți. Iar această limită ne protejează esența”, concluzionează Andra Nicolau. Inteligența emoțională, capacitatea de a citi o privire, de a ne ajusta tonul în funcție de pauza celuilalt, rămân teritorii profund umane.

În loc să ne întrebăm doar „ce meserii va lua AI?”, poate ar fi mai util să ne întrebăm cum ne putem folosi de AI pentru a elibera timp pentru lucrurile pe care doar noi le putem face: să fim prezenți, să fim creativi, să fim aproape unii de alții.