Meta Platforms, compania care deține Facebook și Instagram, a anunțat că începând din octombrie 2025 va interzice publicitatea legată de politică, alegeri și teme sociale pe platformele sale din Uniunea Europeană. Decizia vine ca reacție la noua legislație europeană privind transparența reclamelor politice, dar și în contextul presiunilor privind protecția datelor personale.
Compania americană susține că noile reglementări europene — în special Regulamentul privind Transparența și Direcționarea Publicității Politice (TTPA) — creează incertitudini juridice și provocări operaționale majore. Legea intră în vigoare pe 10 octombrie și impune platformelor mari să eticheteze clar reclamele politice, să indice cine le-a plătit, cât au costat și ce alegeri vizează. Nerespectarea regulilor poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală.
Meta afirmă că aceste restricții afectează nu doar advertiserii, ci și accesul alegătorilor la informație, considerând că „reclamele personalizate sunt esențiale pentru campaniile care informează publicul privind teme sociale importante”.
Anunțul vine în contextul în care Facebook și Instagram se află deja sub investigația Comisiei Europene, fiind suspectate că nu au luat măsuri suficiente pentru combaterea dezinformării și publicității înșelătoare în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024. Investigațiile au loc în baza Legii privind serviciile digitale (DSA), care impune platformelor mari obligația de a combate conținutul ilegal și nociv.
În paralel cu interzicerea reclamelor politice, Meta a implementat un sistem controversat prin care utilizatorii din România și din întreaga UE trebuie să aleagă între a plăti un abonament lunar sau a accepta utilizarea datelor personale pentru reclame personalizate.
Utilizatorii sunt informați că pot:
- plăti 39,99 lei/lună pentru acces fără reclame (sau 49,99 lei prin aplicația mobilă, din cauza comisioanelor App Store/Google Play);
- continua gratuit, dar cu afișarea de reclame personalizate în funcție de vârstă, locație și activitate online.
Pentru fiecare cont suplimentar legat de abonamentul principal, utilizatorii vor plăti între 4 și 6 euro în plus. Meta susține că această măsură este menită să ofere utilizatorilor „control asupra modului în care sunt folosite datele lor”.
Critici din partea societății civile și a unor autorități europene nu au întârziat să apară. Multe organizații de protecție a consumatorilor consideră modelul Meta o formă de constrângere, catalogând sistemul drept unul de tip „plătește sau fii urmărit”. Investigații sunt în curs în mai multe state europene, inclusiv în Norvegia, pentru a determina dacă această practică respectă cu adevărat legislația GDPR.
Meta a mai fost sancționată în trecut cu amenzi de peste 200 de milioane de euro pentru încălcări legate de utilizarea datelor în scop publicitar. În ciuda reacțiilor negative, compania afirmă că oferă utilizatorilor o alegere „liberă și conformă cu legea”.
Între timp, pe rețelele sociale au circulat din nou mesaje prin care utilizatorii declară că „nu autorizează Meta să le folosească datele personale”. Specialiștii atrag însă atenția că aceste mesaje nu au valoare juridică și nu influențează politica platformei. În momentul în care ne creăm un cont, acceptăm termenii și condițiile platformei, iar schimbarea acestora presupune o modificare din setările contului, nu prin declarații publice.
În concluzie, utilizatorii care rămân activi pe Facebook și Instagram pot gestiona setările de confidențialitate din contul personal pentru a limita modul în care datele sunt colectate și folosite, însă opțiunea reală oferită rămâne între două variante: abonament plătit sau publicitate personalizată pe baza activității online.
