Raportul recent publicat de The Information privind pierderile anuale de peste 1 miliard de dolari înregistrate de Apple cu serviciul său de streaming Apple TV+ a generat reacții intense. Deși suma poate părea uriașă, în special pentru o industrie precum cea media, contextul este esențial: Apple este cea mai valoroasă și profitabilă companie din lume. Din această perspectivă, astfel de pierderi nu sunt automat dezastruoase. Totuși, analiza detaliată a strategiei din spatele Apple TV+ scoate la iveală o serie de decizii discutabile.
Apple și refuzul de a achiziționa Netflix: o oportunitate ratată?
Una dintre cele mai interesante revelații ale raportului este că, în urmă cu mai mulți ani, conducerea Apple a respins ideea achiziționării unui serviciu de streaming deja consacrat, precum Netflix. Potrivit sursei citate, Eddy Cue, vicepreședinte responsabil de servicii la Apple, a susținut că gigantul din Cupertino poate construi un serviciu propriu mai eficient, criticând modelul de finanțare al Netflix bazat pe împrumuturi.
Retrospectiv, decizia pare cel puțin discutabilă, având în vedere că Netflix generează acum profituri considerabile. În plus, Netflix a atins o scară de producție și distribuție care îi asigură dominația pe piață. Apple, în schimb, a pornit de la zero, fără un catalog extins și fără experiență în industrie.
Lansarea pe dispozitive non-Apple și lipsa unei strategii clare de conversie
Apple a optat pentru o strategie de distribuție largă a aplicației Apple TV+, disponibilă pe televizoare Samsung și telefoane Android. Ideea ar fi fost ca acest lucru să stimuleze vânzările de hardware Apple. Totuși, foste surse interne susțin că nu au existat date clare care să demonstreze eficiența acestei strategii.
În mod firesc, apare întrebarea: cât de realist este să presupui că vizionarea unui serial Apple TV+ pe un televizor Samsung determină un consumator să achiziționeze un iPhone? În realitate, disponibilitatea conținutului ar trebui să urmărească creșterea bazei de abonați, nu stimularea indirectă a vânzărilor de dispozitive.
Cheltuieli excesive și lipsa controlului financiar în fazele incipiente
Odată cu creșterea presiunii asupra rezultatelor financiare, directorul executiv Tim Cook a început să urmărească mai atent costurile asociate Apple TV+. Raportul arată că una dintre practicile considerate excesive a fost utilizarea avioanelor private pentru transportul vedetelor și producătorilor la evenimente de promovare. Deși obișnuit în industria de divertisment, un astfel de comportament este mai puțin comun în cultura corporativă a Apple.
Această discrepanță culturală dintre Hollywood și Silicon Valley se reflectă într-un decalaj de așteptări și valori privind modul de operare și justificarea investițiilor.
Eșecuri de strategie în zona filmelor originale
Unul dintre cele mai notabile exemple de strategie incoerentă este filmul Wolfs, o producție de peste 200 milioane de dolari cu George Clooney și Brad Pitt. În ciuda profilului ridicat, Apple a renunțat în ultimul moment la o lansare largă în cinematografe, preferând o abordare discretă, în ciuda promisiunilor inițiale. Decizia tardivă a dus la nemulțumiri, în special din partea regizorului Jon Watts, și a afectat imaginea companiei în rândul colaboratorilor de top.
Această tendință s-a repetat în cazul altor filme, inclusiv Argylle, Fly Me to the Moon și Killers of the Flower Moon, indicând o lipsă de coerență în strategia cinematografică. Deși mutarea accentului de pe lansările largi către streaming poate fi justificată economic, implementarea neclară a acestor schimbări a amplificat percepția unei direcții strategice greșite.
Succesul în televiziune contrastează cu dificultățile din film
Pe partea de seriale, Apple TV+ a reușit să creeze un portofoliu apreciat de critici, fiind comparat adesea cu HBO în ceea ce privește calitatea. Însă lipsa unui catalog extins a fost o piedică majoră în atragerea și păstrarea abonaților. În timp ce rivali precum Disney+ sau Prime Video beneficiază de biblioteci vaste, Apple a mizat exclusiv pe conținut original. Fără licențieri sau achiziții strategice, serviciul a pornit de la zero, o alegere care a limitat creșterea organică.
Un posibil drum înainte: echilibru între ambiție și realism
Raportul sugerează că Apple ar putea regândi strategia Apple TV+ în viitorul apropiat. Printre direcțiile posibile se numără:
- Realizarea unui număr redus de filme „tentpole” pe an, dar cu o strategie solidă de promovare;
- Lansări limitate pentru filme de premiu, cu scopul de a susține interesul în jurul lansării pe platformă;
- Menținerea unui standard ridicat pentru seriale, dar cu o evaluare mai riguroasă a bugetelor;
- Accesibilitate extinsă dincolo de ecosistemul Apple, pentru a răspunde preferințelor publicului larg.
Această reevaluare ar putea indica o maturizare strategică a Apple în raport cu industria de divertisment. Deși resursele financiare sunt aproape nelimitate, succesul pe piața de streaming nu se poate cumpăra – trebuie planificat cu atenție și adaptat constant la realitățile complexe ale pieței.
Apple TV+: disponibilitate globală limitată și absența remarcabilă din România
Deși Apple TV+ a fost lansat cu ambiții globale în noiembrie 2019, disponibilitatea efectivă a serviciului variază semnificativ de la o regiune la alta. Platforma este accesibilă în peste 100 de țări, însă acoperirea sa globală nu este completă și există piețe notabile în care serviciul nu a fost încă lansat – inclusiv România.
Această absență ridică întrebări legitime, având în vedere că România este o piață activă de consum digital, cu rate de penetrare ridicate pentru internet de mare viteză și un interes în creștere pentru platformele de streaming. Companii precum Netflix, Amazon Prime Video, HBO Max sau Disney+ sunt deja prezente pe piața românească și beneficiază de o bază stabilă de utilizatori. În acest context, lipsa Apple TV+ pare cu atât mai inexplicabilă.
Deși Apple nu a oferit explicații oficiale pentru această absență, este posibil ca decizia să fie legată de considerente privind drepturile de difuzare, localizarea conținutului, reglementările locale sau o strategie de lansare mai conservatoare, centrată pe piețele în care Apple are deja o cotă solidă de piață în zona hardware.
În ceea ce privește planurile de extindere, compania nu a anunțat public o foaie de parcurs concretă privind lansarea în noi piețe, cum este România. Totuși, experiența altor servicii Apple (precum Apple Pay sau Apple News) arată că lansările internaționale pot avea loc în etape, în funcție de parteneriate, adaptări legislative sau infrastructură de suport.
Mai mult, existența aplicației Apple TV pe televizoare inteligente și dispozitive non-Apple în România, dar fără funcționalitatea completă a Apple TV+, contribuie la o confuzie generală pentru utilizatori. În esență, interfața este prezentă, dar conținutul original Apple rămâne inaccesibil – ceea ce întărește percepția unei strategii fragmentare sau insuficient adaptate realităților regionale.
În lipsa unui calendar oficial pentru extinderea în România, utilizatorii locali rămân în așteptare, deși ar exista un potențial clar de adopție. Până când Apple va decide să își aducă serviciul complet în regiune, publicul român va continua să acceseze producțiile Apple TV+ prin metode indirecte, în special în diaspora sau prin conturi din țări unde serviciul este disponibil.
Concluzie
Pierderea anuală de un miliard de dolari nu este, în sine, o tragedie pentru Apple. Mai importantă este lipsa rezultatelor concrete în urma unor investiții masive și a unei strategii inițiale greșit calibrate. Apple TV+ se confruntă cu provocarea de a-și regăsi poziționarea pe o piață extrem de competitivă, unde brandul și banii nu pot compensa în totalitate lipsa de experiență. Reconfigurarea în curs ar putea reprezenta un nou început, dar rămâne de văzut dacă lecțiile au fost învățate cu adevărat.
