Partidul Național Liberal a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care, dacă va fi adoptat, va permite autorităților instituirea unor măsuri eficiente și adaptate noilor realități, pentru a crea un mediu online mai sigur pentru minori, cu prevederi clare pentru copii, părinți și furnizori de servicii online, în ceea ce privește accesul copiilor pe rețelele sociale precum TikTok, Facebook, Instagram, Snapchat etc.
Inițiatorii proiectului spun că foarte mulţi părinţi cer un act normativ care să reglementeze ceea ce pot face copiii pe internet. Mai ales că există un sentiment de haos şi că lucrurile sunt scăpate de sub control. Acest proiect legislativ – care se află încă în faza incipientă a unei dezbateri publice – este cerut de societate.
Obiectivul principal al iniţiativei legislative este de a oferi mai multă putere părinţilor pentru a controla ceea ce fac copiii lor în mediile digitale. Este vorba de un control parental real care nu poate fi exercitat în lipsa unor reglementări explicite.
Inițiatorul proiectului, Nicoleta PAULIUC, senator al Partidului Național Liberal, este de părere că proiectul său de lege, dacă va fi adoptat, va creea cadrul pentru mai multă siguranță pentru copii, prin limitarea accesului la conținut dăunător. Ea consideră că responsabilitatea cu privire la protejarea copiilor pe internet ar trebui partajată, printr-o colaborare între furnizori de servicii, părinți și autorități publice. Senatoarea spune, de asemenea, că trebuie să existe responsabilități clare și sancțiuni pentru furnizorii societății informaționale, dar și verificări periodice din partea ANCOM.
Actul normativ propus încurajează o mai bună înțelegere a pericolelor online și promovează educația digitală atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Pe scurt, Legea propune o abordare triplă: implicarea părinților prin acord parental explicit, responsabilizarea furnizorilor de servicii online și supravegherea de către autoritățile statului:
- Până la vârsta de 16 ani, minorii pot crea și utiliza conturi online doar cu acordul parental.
- Se va institui un set de obligații pentru furnizorii de servicii online: filtre automate privind materialele care pot avea un conținut dăunător pentru dezvoltarea sănătoasă a minorului, adecvarea conținutului pentru siguranța minorului și eliminarea oricărui conținut cu caracter publicitar destinat copiilor.
- Autoritatea Națională pentru pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va verifica respectarea obligațiilor instituite.
Pe pagina unde oamenii pot să-și exprime părerea cu privire la acest proiect de lege, inițiatoarea proiectului de Lege spune că o asemenea lege este menită să rezolve trei probleme uriaşe cu care ne confruntăm în societatea modernă:
- Efectele psihologice şi neurologice nocive pe care supraexpunerea la ecrane şi dependenţa de online le generează în rândurile copiilor, mai ales a celor de vârste fragede. Nu numai în România, ci peste tot în lumea dezvoltată, avem o pandemie de tulburări psihologice (bine documentată de multiple studii realizate de psihologi de renume la nivel mondial): anxietate, depresie, tendinţe de izolare socială, confuzie privind distincţia din lumea reală şi cea online. Din multe puncte de vedere, acest tip de adicţia reprezintă boala noului secol.
- Unele platforme sociale s-au transformat în locuri pline de activităţi infracţionale grave cărora copiii le cad pradă. Sunt foarte mulţi care îşi procură drogurile prin intermediul unor tipuri de social media, la fel cum acolo se întâmplă adesea să acţioneze grupuri de trafic de carne vie. La fel cum cea mai mare parte a bullying-ului se desfăşoară online. Avem cazuri de şantaj şi de pedofilie sau pornografie infantilă.
- Mediul online a devenit un catalizator al comportamentului teribilist. Din dorinţa de validare socială, mulţi oameni (printre ei şi copii) fac lucruri periculoase sau ilegale pentru a fi apreciaţi de aşa-zişii prieteni. Câteva exemple:
- Criminalul de la 2 Mai se lăuda în online cu drogurile pe care le consuma.
- Sunt şoferi care se filmează gonind prin oraş cu bolizi cu sute de kilometri la oră.
- Sunt acte de violenţă explicită sau de infracţiuni cu tentă sexuală. Sunt interlopi care se laudă cu deţinerea de arme şi se ameninţă reciproc cu reglări de conturi.
În acest moment propunerea legislativă se află în fază de consultare publică. Altfel spus, inițiatorii adună feedback de la părinți și așteaptă de la aceștia propuneri.
Conform textului de lege propus, furnizorul de servicii ale societății informaționale utilizate de minori sau despre care furnizorul are cunoștință că unii dintre destinatarii serviciului său sunt minori ia măsuri adecvate și proporționale pentru a proteja minorii, prin proiectarea interfețelor online sau unele părți ale acestora, prin instituirea de filtre și prin adecvarea conținutului, astfel încât să se asigure un grad maxim de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori. Filtrele și mecanismele electronice nu vor aduce atingere drepturilor copilului la educație, la sănătate, accesului la justiție, la religie și altor drepturi prevăzute de legislația în vigoare.
Furnizorii de servicii ale societății informaționale (adică rețelele sociale precum Facebook, TikTok, Instagram, Snapchat) vor dispune etichetarea obligatorie a conținutului pe categorile de vârstă ale utilizatorilor. Aceste rețele vor avea obligația să ceară acordul părinților inclusiv pentru conturile deja deschise. Mai mult, rețelele sociale au obligația de a instala filtre și mecanisme electronice de verificare a identității utilizatorului și, după caz, de blocare a accesului acestora. Conturile pentru care nu s-a prezentat acordul parental se blochează, iar în termen de 120 de zile se radiază.
În cazul în care rețele sociale nu vor respecta prevederile legale, dacă actualul proiect de lege este adopta, ANCOM va putea să aplice amenzi rețelelor sociale în cuantum ce variază între 0,1% și 0,4% din cifra de afaceri a companiilor mamă ce dețin rețelele sociale (Meta, Bytedance, Snap Inc etc).
