Înalta Curte din Marea Britanie a decis marți dimineață că fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, nu va fi extrădat în SUA până când America nu se va angaja să nu-l condamne pe Assange la pedeapsa cu moartea.
Statele Unite doresc ca Assange să fie judecat pentru 18 acuzații diferite în cadrul unor presupuse încălcări ale Legii americane privind spionajul. Înalta Curte le acordă procurorilor americani trei săptămâni pentru a răspunde și dorește ca SUA să se asigure că Assange va putea invoca în apărarea sa protecția libertății de exprimare prevăzută de Primul Amendament. De asemenea, Marea Britanie dorește ca Assange, care este australian, să nu primească o sentință mai aspră din cauza naționalității sale.
În cazul în care SUA nu acceptă promisiunile cerute, atunci Marea Britanie îi va permite lui Assange să facă apel la extrădarea sa în SUA. Echipa de avocați a lui Assange a susținut că Assange nu ar trebui extrădat deoarece presupusele sale infracțiuni sunt de natură politică, dar Marea Britanie a respins această cerere. Assange nu a fost prezent fizic la Înalta Curte când a fost luată decizia de marți, relatează Al Jazeera.
În timp ce hotărârea de marți reprezintă o victorie temporară, într-o anumită măsură, pentru Assange, organizația britanică pentru drepturile omului Amnesty International consideră că decizia Înaltei Curți nu merge suficient de departe.
„Marea Britanie rămâne hotărâtă să îl extrădeze pe Assange, în ciuda riscului grav ca acesta să fie supus la tortură sau rele tratamente în SUA”, a declarat Simon Crowther, consilier juridic al Amnesty International, într-un comunicat.
„În timp ce SUA ar fi asigurat Marea Britanie că nu va încălca drepturile lui Assange, știm din cazuri anterioare că astfel de „garanții” sunt profund eronate – iar asigurările diplomatice de până acum în cazul Assange sunt pline de lacune”, a continuat Crowther.
Secretarul general al Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Marea Britanie, Michelle Stanistreet, susține că, dacă Assange va fi în cele din urmă extrădat, „libertatea de exprimare din întreaga lume va fi afectată”.
„Riscurile la adresa lui Assange și a libertății presei rămân clare”, a continuat Stanistreet într-o declarație. „Punerea sub acuzare a lui Assange de către SUA este pentru activități care reprezintă munca zilnică a jurnaliștilor de investigație – găsirea de surse cu dovezi de infracționalitate și sprijinirea acestora pentru a le face cunoscute poveștile în lume.”
SUA încearcă să urmărească în justiție WikiLeaks cel puțin încă din 2010, când grupul a publicat o sumedenie de informații diplomatice americane. În acel an, Ecuadorul i-a oferit rezidență lui Assange, permițându-i acestuia să evite extrădarea în SUA. Assange a locuit apoi la ambasada ecuadoriană din Londra timp de șapte ani, înainte ca șederea sa să se încheie, ceea ce a costat Ecuadorul aproximativ 6,5 milioane de dolari, potrivit BBC.
WikiLeaks a publicat anterior, în 2017, vaste cantități de date despre care a afirmat că includ documente ale CIA. Un colaborator al WikiLeaks, Joshua Schulte, a fost condamnat la 40 de ani de închisoare chiar luna trecută pentru că a ajutat grupul să obțină și să divulge acele documente. WikiLeaks a publicat anterior informații confidențiale și sensibile și despre alte grupuri, cum ar fi datele angajaților Sony din hackingul din 2015.
O altă audiere privind cazul în curs de desfășurare al lui Assange va avea loc în Marea Britanie la 20 mai.
