Lansarea Assassin’s Creed: Shadows, mult așteptata incursiune a francizei Ubisoft în Japonia feudală, a fost însoțită de un val de controverse și nemulțumiri din partea fanilor. Deși setarea jocului în perioada războiului civil japonez (Sengoku, 1477-1600) părea un pas firesc pentru o serie care a explorat deja epoci istorice precum Renașterea italiană sau Revoluția Americană, trailerul de debut al jocului, lansat pe 15 mai anul trecut, a generat critici acerbe.
Până în iunie, o petiție în limba japoneză strânsese peste 100.000 de semnături, susținând că jocul „insultă cultura și istoria japoneză” și ar putea fi interpretat ca având conotații rasiste anti-asiatice. În fața reacției negative, Ubisoft a emis scuze publice și a amânat de mai multe ori lansarea titlului, stabilind în cele din urmă data de 20 martie pentru debutul jocului.
Dar ce anume i-a nemulțumit pe fani?
Istoricitate versus creativitate – dilema Assassin’s Creed
Ca și în cazul altor titluri istorice, Assassin’s Creed: Shadows a atras critici pentru presupusele sale inexactități istorice. Însă cea mai controversată alegere a fost includerea lui Yasuke, un fost sclav african ajuns în slujba lui Oda Nobunaga (1534-1582), ca unul dintre personajele jucabile principale.
Istoricii nu contestă existența lui Yasuke, însă statutul său de samurai este subiect de dezbatere. Sursele istorice nu sunt clare în ceea ce privește dacă Yasuke a fost considerat un samurai propriu-zis sau dacă a rămas un simplu servitor militar. Astfel, o parte din comunitatea de gamers a interpretat includerea sa ca pe o încercare de diversificare forțată, ignorând figura clasică a samuraiului japonez nativ.
Mai mult, faptul că al doilea protagonist al jocului este Naoe, o kunoichi (ninja femeie) fictivă, a fost văzut ca o abatere de la imaginea dominantă a războinicilor masculini japonezi. Pentru critici, aceste alegeri au transformat povestea jocului într-o reprezentare distorsionată a epocii Sengoku.
Acceptarea „samurailor albi” versus contestarea unui „samurai negru”
Ironia situației este că Assassin’s Creed: Shadows nu este primul produs media care include un străin în rândurile samurailor. Romanul Shōgun (1975) al lui James Clavell, inspirat de viața navigatorului englez William Adams, și ecranizările sale ulterioare au popularizat ideea unui „samurai alb”. La fel, filmul The Last Samurai (2003), în care personajul lui Tom Cruise devine parte a revoltei Satsuma din 1877, a fost bine primit de public, în ciuda faptului că reia arhetipul „salvatorului alb” (white savior complex).
De ce, atunci, includerea unui „samurai negru” a stârnit reacții negative atât de puternice?
Un posibil răspuns este rasismul, însă un factor important este și percepția asupra autenticității istorice. Fanii contestă acuratețea Assassin’s Creed: Shadows, dar nu au ridicat aceleași obiecții în cazul altor titluri istorice inexacte, precum Ghost of Tsushima (2020). Deși acesta din urmă este plasat în timpul invaziei mongole din secolul al XIII-lea, estetica și portretizarea samurailor sunt inspirate de filmele lui Akira Kurosawa din anii ’50 – o viziune romanticizată, dar acceptată de publicul occidental ca fiind „autentică”.
Prin contrast, includerea lui Yasuke contrazice o imagine bine înrădăcinată a Japoniei feudale ca un spațiu izolat și exclusivist, în care influențele externe erau minime. Această viziune ignoră realitatea istorică a contactelor comerciale și diplomatice pe care Japonia le-a avut cu străinii în secolul al XVI-lea, inclusiv cu portughezii, spaniolii și africanii aduși de aceștia în Asia de Sud-Est.
Assassin’s Creed: Shadows – un test pentru Ubisoft
În cele din urmă, Assassin’s Creed: Shadows ridică întrebări importante despre raportul dintre fidelitatea istorică și libertatea creativă în jocurile video. De-a lungul timpului, franciza Assassin’s Creed a luat numeroase libertăți narative și estetice, de la suprapunerea ficțională a Ordinului Asasinilor peste diferite epoci istorice, până la integrarea unor personaje și evenimente anacronice.
Cu toate acestea, reacția negativă față de prezența lui Yasuke sugerează că anumite audiențe sunt mai dispuse să accepte inexactități istorice atunci când ele nu sfidează așteptările culturale și rasiale predominante. Ubisoft se află acum într-o poziție delicată, fiind nevoit să echilibreze viziunea creativă cu sensibilitățile publicului său – iar succesul comercial al Assassin’s Creed: Shadows va demonstra în ce măsură fanii sunt dispuși să accepte această nouă direcție.
