O mișcare controversată a Meta de anul trecut, când a trecut la taxarea utilizatorilor din Uniunea Europeană pentru un abonament fără reclame la Facebook și/sau Instagram, cu excepția cazului în care aceștia au fost de acord să fie urmăriți și profilați, astfel încât să poată continua să își desfășoare activitatea publicitară de microtargetare a atenției, a declanșat o serie de plângeri din partea grupurilor de protecție a drepturilor consumatorilor raportează Techcrunch. Plângerile sunt depuse în temeiul normelor de protecție a datelor din cadrul blocului comunitar.
În prezent, Meta taxează utilizatorii europeni cu 9,99 euro/lună pe internet (sau 12,99 euro/lună pe mobil) pentru a renunța la a mai vedea reclame pentru fiecare cont Facebook și Instagram conectat. Singura altă opțiune pe care o au utilizatorii din UE dacă doresc să acceseze Facebook și Instagram este să accepte urmărirea acestora – ceea ce înseamnă că oferta este de a plăti literalmente pentru confidențialitate sau de a „plăti” pentru acces gratuit prin pierderea confidențialității.
Opt grupuri pentru drepturile consumatorilor din întreaga regiune depun plângeri la autoritățile naționale de protecție a datelor împotriva acestei opțiuni de „consimțământ sau plată”, a anunțat organizația europeană a consumatorilor, BEUC – care este un organism de aderare și coordonare pentru aceste grupuri.
„Este esențial ca orice consimțământ oferit de consumatori să fie valabil și să respecte standardul ridicat stabilit de lege, care cere ca acest consimțământ să fie liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate. Acesta nu este cazul modelului Meta de „plată sau consimțământ””, susțin aceștia într-un document referitor la plângere, care continuă sugerând că Meta încearcă „să îi constrângă pe consumatori să accepte prelucrarea datelor lor personale”.
„Meta îi ține pe consumatori în întuneric cu privire la prelucrarea datelor sale, făcând imposibil pentru consumator să știe cum se schimbă prelucrarea dacă alege o opțiune sau alta. De asemenea, compania nu reușește să demonstreze că taxa pe care o impune consumatorilor care nu își dau consimțământul este într-adevăr necesară, ceea ce reprezintă o cerință stipulată de Curtea de Justiție a UE”, mai scriu aceștia, adăugând: „În aceste condiții, alegerea privind modul în care consumatorii doresc ca datele lor să fie prelucrate devine lipsită de sens și, prin urmare, nu este liberă.”
Cele opt grupuri de consumatori, localizate în Republica Cehă, Danemarca, Grecia, Franța, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Spania, susțin că Meta nu are un temei juridic valabil pentru a prelucra datele oamenilor în vederea direcționării publicității în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) al blocului comunitar – afirmând că societatea prelucrează datele cu caracter personal într-un mod care este „fundamental incompatibil cu legislația europeană privind protecția datelor”.
Mai exact, ei acuză Meta că încalcă principiile GDPR de limitare a scopului, minimizare a datelor, procesare echitabilă și transparență.
Sancțiunile pentru încălcările confirmate ale regulamentului pot ajunge până la 4% din cifra de afaceri anuală globală. Mai important, companiilor li se poate ordona să înceteze prelucrarea ilegală – cu potențialul ca autoritățile de reglementare să reformeze modelele de afaceri ostile vieții private.
Într-o declarație, Ursula Pachl, director general adjunct al BEUC, a declarat următoarele:
Meta a încercat în repetate rânduri să justifice supravegherea comercială masivă la care își supune utilizatorii. Opțiunea nedreaptă „plătiți sau consimțiți” reprezintă cel mai recent efort al companiei de a-și legaliza modelul de afaceri. Dar oferta Meta către consumatori este doar o minciună pentru a acoperi ceea ce este, în esență, aceeași veche colectare de tot felul de informații sensibile despre viețile oamenilor, pe care apoi le valorifică prin modelul său invaziv de publicitate. Modelele de afaceri bazate pe supraveghere ridică tot felul de probleme în cadrul GDPR și este timpul ca autoritățile de protecție a datelor să oprească prelucrarea neloială a datelor de către Meta și încălcarea drepturilor fundamentale ale oamenilor.
BEUC a precizat că o analiză juridică efectuată împreună cu membrii și cu firma de avocatură AWO, specializată în dreptul datelor, a concluzionat că prelucrarea datelor personale ale consumatorilor de către Meta încalcă GDPR în mai multe moduri. Pe lângă lipsa unui temei valid, o parte din prelucrarea pentru reclame „pare să se bazeze în mod nevalid pe contract”, sugerează analiza.
De asemenea, analiza se întreabă pe ce bază legală se bazează Meta pentru personalizarea conținutului – constatând că acest lucru „nu este clar” și că „nu există nicio modalitate de a verifica” că toate profilările efectuate de Meta în acest scop sunt necesare pentru contractul relevant și sunt în concordanță cu principiul GDPR de minimizare a datelor. Aceleași întrebări sunt atașate profilării Meta în scopuri publicitare.
De asemenea, Comisia a constatat că, în general, prelucrarea efectuată de Meta nu este în concordanță cu principiile transparenței și limitării scopului – subliniind lipsa de transparență, prelucrarea neașteptată, utilizarea unei poziții dominante pentru a forța consimțământul și „schimbarea bazelor juridice în moduri care zădărnicesc exercitarea drepturilor persoanelor vizate”, despre care a mai spus că nu este în concordanță cu principiul GDPR al echității.
La începutul acestei luni, trei APD au solicitat, de asemenea, ca organismul de reglementare al UE pentru protecția datelor, EDPB, să emită un aviz privind legalitatea consimțământului sau a plății.
Acest aviz este încă în așteptare. Dar noile plângeri și această acțiune a grupurilor de protecție a consumatorilor și de protecție a vieții private ar putea exercita presiuni asupra autorității de reglementare a UE în domeniul protecției datelor pentru a nu aproba o tactică despre care militanții pentru protecția vieții private au avertizat de mult timp că reprezintă o încercare cinică de a eluda normele de protecție a datelor din cadrul blocului în scopuri comerciale.
Meta a pierdut deja capacitatea de a utiliza alte temeiuri juridice care, potrivit acesteia, autorizau prelucrarea anunțurilor sale, în urma unor plângeri anterioare privind protecția vieții private (și a unei contestații în materie de concurență). Acest lucru înseamnă că obținerea consimțământului utilizatorilor este, practic, ultima șansă pentru Meta de a-și continua activitatea de urmărire a anunțurilor în UE, unde legea necesită un temei juridic valabil pentru prelucrarea datelor oamenilor (GDPR numește șase temeiuri juridice, dar restul nu sunt relevante pentru o afacere de tehnologie publicitară precum cea a Meta).
Dacă cea mai recentă constrângere de consimțământ a Meta eșuează, aceasta ar putea fi – în sfârșit – forțată să își reformeze modelul de afaceri de supraveghere. După cum am mai scris, miza este mare: pentru Meta și pentru utilizatorii web din Europa.
Plângerile de astăzi nu sunt primele depuse împotriva tacticii „consimțământ sau plată” a Meta de către grupurile de protecție a consumatorilor – unele dintre acestea susțin că aceasta încalcă și normele blocului comunitar privind protecția consumatorilor. În noiembrie anul trecut, în cadrul unei acțiuni mai ample și coordonate din partea sectorului, BEUC și 18 dintre grupurile sale membre au depus plângeri împotriva a ceea ce au numit „practici neloiale, înșelătoare și agresive” ale Meta, care, potrivit acestora, încalcă normele de protecție a consumatorilor din cadrul blocului comunitar.