După două săptămâni în care a fost printre companiile arătate cu degetul pentru că ar fi colaborat cu autorităţile americane pentru supravegherea conversaţiilor populaţiei, Facebook a ieşit la rampă, oferind numărul exact de cereri pe care le-a primit în ultimul an pentru a oferi informaţii despre un utilizator, pe baza unui mandat legal.
Ted Ullyot de la Facebook a anunţat pe pagina oficială de presă a Facebook această mişcare. „Cererile din partea organelor de ordine, care investighează cazuri de securitate naţională sunt prin natura lor clasificate şi sensibile, iar legea nu ne-a permis de obicei să confirmăm sau să acceptăm că primim astfel de cereri”, a scris Ullyot.
El menţionează că Facebook protejează datele utilizatorilor în momentul când se confruntă cu asemenea cereri. „De multe ori respingem astfel de cereri sau cerem guvernului să aibă mai puţine pretenţii. Sau, pur şi simplu oferim mai puţine date decât au cerut. Şi răspundem doar aşa cum cere legea”, scrie reprezentantul Facebook.
Facebook a primit acordul autorităţilor americane de a oferi publicului un raport de transparenţă privind aceste cereri, destul de sensibile. De acum încolo, reţeaua va oferi cifre exacte. „E un progres, dar vrem şi mai multă transparenţă, pentru ca utilizatorii noştri din toată lumea să înţeleagă cât de frecvent suntem în faţa situaţiei de a oferi datele unui utilizator pe motive legate de siguranţa naţională”, a spus Ellyiot.
Până pe 31 decembrie 2012, timp de şase luni, Facebook a primit între 9.000 şi 10.000 de cereri din partea autorităţilor americane. Numărul real de conturi afectat de acest lucru a fost cuprins între 18.000 şi 19.000.
Microsoft, al doilea gigant care publică date despre datele oferite guvernului american: peste 31.000 de conturi vizate
După Facebook, un alt gigant online a publicat date privind numărul de cereri pe care le primeşte de la autorităţile americane. Microsoft a oferit mai multe detalii pe blogul companiei.
Potrivit unei postări pe blog a vicepreşedintelui Microsoft, John Frank, gigantul online a primit mii de cereri pentru a oferi datele utilizatorilor către diverse agenţii ale statului american. Frank menţionează că nu pot confirma dacă au primit ordine sub incidenţa FISA, legea americană privind supravegherea informatică şi nu numai (Foreign Intelligence Surveillance Act).
Microsoft a primit în ultimele şase luni înainte de 31 decembrie 2012 între 6.000 şi 7.000 de cereri bazate pe mandate legale. Acestea acoperă de fapt între 31.000 şi 32.000 de conturi din SUA. Ca şi Facebook, Microsoft menţionează că acest lucru este doar o fracţiune din numărul total de utilizatori pe care-l are.
Scandalul dezvăluirilor făcute de Edward Snowden despre supravegherile din SUA ar putea afecta Microsoft mai mult decât se credea. În documentaţia oferită de Snowden se menţionează faptul că NSA are un întreg capitol dedicat Skype, serviciul de telefonie prin internet deţinut acum de Microsoft.
Anul trecut au început discuţii serioase despre faptul că Skype nu mai este serviciul ultrasigur de la început, aşa cum era cunoscut de multă vreme. În vremea când era independent, Skype era folosit pe scară largă de activişti pentru că discuţiile erau imposibil de interceptat. Deşi Microsoft a arătat într-un raport de transparenţă că nu a primit nicio cerere privind Skype, faptul că NSA are un ghid pentru spionarea pe Skype spune multe despre capacităţile guvernamentale şi deschiderea Microsoft, scrie „Slate”.
Conform agenţiei de presă Reuters, autorităţile guvernamentale din SUA începuseră să îl caute pe Edward Snowden cu câteva zile înainte ca primele rapoarte despre programul secret de spionaj al NSA să apară în mass media.
Edward Snowden, fostul angajat al NSA care şi-a asumat scurgerea de informaţii despre programele Statelor Unite de monitorizare a comunicaţiilor, a declarat miercuri, într-un interviu, că nu încearcă să fugă de justiţie, ci a ales Hong Kong-ul ca refugiu pentru a dezvălui neregulile ascunse de SUA.
