Românii consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false reprezintă un pericol pentru democrație (69%, media europeană fiind de 76%).
Comisia Europeana a lansat un nou Eurobarometru standard, ce a analizat datele colectate în România, în perioada 8-18 noiembrie 2018, de compania TNS CSOP. Eșantionul reprezentativ a fost constituit din 1.042 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste.
Rezultatele raportului mai releva faptul ca 72% dintre români consideră că știrile false sunt deseori întâlnite, față de 68% la nivel european și reprezintă o problemă la nivel național (pentru 69% dintre români; 71%, la nivelul UE)
„Românii sunt conștienți de încercările de a fi dezinformați și manipulați în ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează. Este foarte important în perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai 2019, la care ne dorim să voteze cât mai mulți români, în cunoștință de cauză, pe baza unor informații corecte” , a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene, cu ocazia publicării Raportului național.
Informatia vine in contextul in care in acest an au loc Alegeri Europarlamentare iar autoritatile UE au pus din ce in ce mai multa presiune pe gigantii internetului pentru a stopa fenomenul stirilor false.
Pentru autoritati acest subiect a devenit extrem de important in contextul in care informațiile cu privire la subiectele politice naționale sunt preluate de către români în primul rând de la televizor (70%, peste media europeană cu 15 procente), următoarea sursă de informare fiind internetul (7%, -14 pp față de media europeană). La nivelul Uniunii Europene cetățenii caută să se informeze despre politica națională atât prin intermediul site-urilor de internet (16%, în România doar 5%) cât și prin rețele sociale (5%, în România doar 1%).
Unul din doi români consideră ca mass-media din România furnizează informații de încredere, neafectate de presiuni politice și comerciale, 36% susținând că afirmația e falsă (în scădere cu 12 puncte procentuale față de toamna anului 2016). De aceeași percepție se bucură și mass-media publică deși media la nivelul Uniunii Europene pentru aceasta este cu 13pp mai mică (RO: 52%; UE28: 39%).
Comparativ cu anii anteriori, rețelele sociale au fost menționate din ce în ce mai des ca surse de informare folosite. Acestea sunt considerate de peste jumătate dintre români (60%, +7pp față de 2017) ca fiind o modalitate modernă de a fi la curent cu problemele politice, dar și ca o modalitate de exprimare a părerilor proprii despre aceste probleme, 60% (+9pp față de 2017) dintre respondenți folosind rețelele de socializare și în acest scop.
Totodată, 58% dintre români consideră că informațiile despre tematicile politice de pe rețelele sociale online nu pot fi de încredere dar acestea din urmă pot trezi interesul oamenilor pentru afaceri politice, idee confirmată de 59% dintre români (+9pp față de 2017).
52% dintre cetățenii români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, peste media la nivel european (43%). Românii rămân optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene (63%), peste media europeană de 58%.
Dacă ne referim la mass-media, principala sursă de informare rămâne televiziunea – 97% dintre români menționează că privesc cel puțin o dată pe săptămână programele televizate (UE: 92%), iar mai bine de jumătate dintre români utilizează internetul săptămânal (58% România, 78% UE).
